Premierul României Florin Cîțu a oferit o serie de detalii legate de modul în care a fost construit proiectul de buget pe anul 2021.
”Și aș vrea să vă dau câteva repere, de unde am pornit construcția bugetului. Știți foarte bine, creșterea economică este estimată pentru 2021 la 4,3%, estimată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, cu un PIB nominal intern brut de 1.116 miliarde lei. Și aici aș vrea să fim foarte atenți. Acest PIB, de 1.116 miliarde de lei este cu 7% mai mare decât cel de anul trecut și similar cu cel din 2019. Deci, avem trei ani la rând în care PIB-ul nominal a fost aproape constant. În această perioadă, așa cum am spus, cheltuielile au crescut foarte mult. Deficitul bugetar pe care îl estimăm este în jur de 7,14 – 7,15 – 7,16, vom vedea, aici vom calcula exact, să vedem care va fi cifra finală, dar aici ne vom opri. Iar ajustarea deficitului… Aici este foarte important: acest deficit de 7,16, să spunem, că acum este acolo şi sper să rămână acolo, duce la un deficit ESA – și aici este deficitul pe care ne evaluează CE, pe care ne evaluează agențiile de rating și partenerii internaționali – de aproape 8,2% din PIB, ceea ce înseamnă că anul trecut am avut deficit ESA de 9,1. Ajustarea este mai mică de un procent. Să știți că cei de la Comisie nu sunt foarte fericiți cu această ajustare și va trebui să-i convingem că suntem credibili, de aceea venim cu bugetul pentru 2022, pentru a arăta că suntem credibili şi că avem reforme şi în anul următor. Revenirea la 3% se face, vom reveni pe cash sub 3% și pe ESA în 2024, și pot să vă spun că, pentru 2022, este un deficit de 5,84 pe cash, 6,36 pe ESA, 4,37 pe cash în 2023 și 4,68 pe ESA tot în 2023, iar în 2024 – 2,89% din PIB pe cash și 2,9 pe ESA. Deci, este un program pe patru ani de a stabiliza finanțele publice și de a reveni la un deficit sub 3%. Veniturile anul acesta am spus că vor avea o creștere de aproape 13% față de anul trecut, ceea ce înseamnă 32,68% din PIB, dar, aici, atenție, sunt o mare parte din veniturile pe care noi le-am amânat anul trecut prin măsuri fiscale. Le vom încasa anul acesta. Sunt companii care au avut veniturile reeșalonate şi le vom încasat în acest an”, a explicat șeful Executivului.
Florin Cîțu a anunțat că se va axa foarte mult pe investiții.
”Aș vrea să mai vorbesc puțin de investiții, pentru că, așa cum am promis, este un an al reformelor, dar şi un an în care se continuă investițiile și chiar vor crește. Investițiile în anul trecut, execuția bugetară a fost cu 10 miliarde mai mare decât în 2019, de 53,2 miliarde, și grație unui principiu pe care l-am respectat anul trecut: am vrut ca jumătate din aceste investiții să fie făcute pe fonduri europene, jumătate de la buget; au fost 46% făcute din fonduri europene. Continuăm în aceeași direcție și în 2021. Investițiile vor crește la aproape 61 de miliarde de lei față de anul trecut, cu aceeași componență: vom avea un procent mai mare, eu sper mai mare de 50%, aproape 60% să fie din fonduri europene și 40% de la buget. Este ceea ce vom încerca să facem în fiecare an, să ducem aceste investiții pe fonduri europene. Proiectul de buget este construit în jurul acestui principiu: creștem investițiile, stopăm cheltuielile structurale şi, prin reforme anul acesta, vom încerca să le reducem, eliminăm risipa banului public, aşa cum am spus de fiecare dată. Iar miniștrii au acest mandat, de a începe reforma şi de a reduce cheltuirea banului public. Bineînțeles, la sănătate vom continua acele programe şi în 2021 şi mai apare o cheltuială suplimentară: vaccinul; aceşti bani sunt puşi acolo, în campania de vaccinare, inclusiv plata vaccinului. Veţi vedea detaliile pe ministere în aceste zile. Repet, este forma de buget din acest moment, care intră în dezbatere publică, bugetul o să fie aprobat săptămâna viitoare. Şi aş încheia prin a spune că nu există nici o divergență în coaliția de guvernare pe tema bugetului. Toți vrem bani mai mulți la buget, bineînțeles, dar eu aş vrea să vă spun lucrurile altfel: 7% din PIB este un deficit foarte mare. Asta înseamnă că politica fiscală este stimulativă, în continuare. Şi este bine să fie aşa, pentru că economia este sub potențial. Va rămâne stimulativă, cred eu, până în 2023, când Comisia Națională de Strategie și Prognoză ne va spune că PIB-ul nominal va fi peste PIB-ul potenţial, deci creşterea PIB-ului va fi peste creşterea PIB-ului potențial, şi atunci e normal ca politica fiscală să nu mai fie stimulativă. Păstrăm ceea ce a recomandat şi Comisia Europeană, ceea ce au recomandat şi alte instituţii internaţionale, să nu apăsăm prea tare pe frână în acest an, dar, totuşi, nu putem să fim iarăşi oaia neagră a Europei. Suntem singura ţară cu deficit excesiv moştenit de la PSD, am avut şi o criză anul trecut, dar vom începe reducerea şi vom reveni sub 3% deficit în 2024. Este un plan credibil, pe care îl vom implementa în următorii patru ani de zile”, a mai anunțat premierul României.
