Noul coronavirus este în continuare o mare amenințare la adresa sănătății tuturor, fără să existe multe certitudini cu privire la modul în care poate fi vindecat, fără a fi alte urmări.
Mai mulți observatori atrag atenția că nu există o situație binară: recuperare rapidă sau îndelungată (la ATI). Potrivit unui articol de pe ScienceMag lista bolilor persistente de la COVID-19 este mai lungă și mai variată decât și-ar fi putut imagina majoritatea medicilor. Problemele semnalate cel mai des de cei care au avut COVID – 19 includ oboseala, aritmii, probleme de respirație, dureri ale articulațiilor, gândirea cețoasă, pierdere persistentă a simțului mirosului și deteriorarea inimii, plămânilor, rinichilor și creierului.
Probabilitatea ca un pacient să dezvolte simptome persistente este greu de precizat, deoarece studii diferite urmăresc rezultate diferite și urmăresc supraviețuitorii pentru diferite perioade de timp. Un grup din Italia a descoperit că 87% dintr-o cohortă de pacienți internați pentru COVID-19 acută nu s-au vindecat complet nici la 2 luni. Datele de la COVID Symptom Study, care folosește o aplicație în care milioane de oameni din Statele Unite, Marea Britanie și Suedia, sugerează că 10% la 15% din oamenii care au fost infectați – inclusiv unele cazuri „ușoare” – nu se recuperează rapid.
Pentru Götz Martin Richter, radiolog la Klinikum Stuttgart din Germania, ceea ce este deosebit de frapant este faptul că simptomele acute ale bolii variază imprevizibil, la fel și cele care persistă. Richter se gândește la doi pacienți pe care i-a tratat: un bărbat de vârstă mijlocie care a prezentat pneumonie ușoară de la COVID-19 și o femeie în vârstă, care suferă deja de leucemie cronică și boală arterială, care aproape că a murit în urma virusului și a trebuit să fie resuscitată. Trei luni mai târziu, bărbatul cu cazul ușor „adoarme toată ziua și nu poate lucra”, spune Richter. Femeia are leziuni pulmonare minime și se simte bine.
Ali Gholamrezanezhad, radiolog la Școala de Medicină Keck de la Universitatea din sudul Californiei, spune că se așteaptă să vadă daune pe termen lung la pacienții care au fost infectați. La începutul lunii ianuarie a început să analizeze scanările pulmonare de la pacienții COVID-19 din Asia. Sute de scanări mai târziu, el a concluzionat că COVID-19 face ravagii în plămâni mai puțin constant și agresiv decât SARS, când aproximativ 20% dintre pacienți au suferit leziuni pulmonare de durată.
Deși oamenii de știință speră să învețe cum să prevină simptomele cronice și să ajute pacienții care suferă în prezent, mesajul pe care mulți doresc să îl transmită este următorul: NU subestimați forța acestui virus.
