Premierul Viorica Dăncilă este pusă în fața unei misiuni dificile în a doua jumătate a anului 2019, chiar înainte de alegerile prezidențiale.
Potrivit PSNews.ro Guvernul caută soluții să supraviețuiască fără să treacă la măsuri de austeritate, dar nimeni nu știe cât va reuși sau cum va pregăti bugetul pentru 2020, în condițiile în care actualul ritm nu mai poate fi susținut.
Salarii și pensii uriașe
Angajații din sistemul de stat au în acest moment salarii care depășesc puterea economică a României. Creșterea acestor salarii a dus la anularea investițiilor. Așa cum s-a văzut și în strategia de infrastructură ferată, România nu a mai investit în căile ferate de 30 de ani. Nici în autostrăzi nu au fost mari progrese. Despre educație sau sănătate nu mai vorbim.
Problema salariilor mari este aceea că nu se bazează pe un sistem de meritocrație, ci există o anumită categorie de angajați la stat, protejați de partide, care primesc salarii uriașe, fără să aibă studii extraordinare sau performanțe în instituțiile în care activează.
La această creștere exagerată și nejustificată a salariilor se mai adaugă și pensiile speciale, indiferent de domeniu. Nu trebuie să uităm de pensiile judecătorilor sau de pensiile foștilor angajați din instituțiile de securitate.
Guvernul împrumută bani
Guvernul României împrumută bani deși țara noastră înregistrează una dintre cele mai mari creșteri economice din Uniunea Europeană. Este dovadă clară a risipei banului public și a modului în care Guvernul Dăncilă a încercat să bage banii în propriile buzunare și în buzunarele bugetarilor care se cred stăpânii instituțiilor.
În primăvara anului 2019, Guvernul României a împrumutat 3 miliarde de Euro pe 30 de ani. Victor Ponta preciza că doar dobânzile la acest cred vor depăși 2 miliarde de Euro. Marți, 9 iulie 2019, Guvernul a mai împrumutat alte 2 miliarde de Euro, cu scadența în 12 și 30 de ani. Banii merg pentru acoperirea deficitului bugetar, ceea ce arată problemele economice ale României.
Împrumuturile duc imediat la creșterea datoriei publice a țării. Iarăși apare un paradox al Guvernului Dăncilă – în loc să scădem debitul public când avem creștere economică, România mărește datoria țării și mai mult. Pentru această mutare, Darius Vâlcov ar merita un premiu Nobel în economie, să-l împartă cu Teodorovici.
Lupta cu băncile pe banii românilor
Tot Darius Vâlcov a vrut ca Guvernul să lupte cu băncile și a pregătit Ordonanța 114. Numai că a pierdut lupta și nu s-a gândit la consecințe. După acea răfuială, băncile au crescut dobânzile pentru creditele luate de Guvern sau n-au mai vrut să acorde credite.
Guvernul are o problemă momentan și în atragerea împrumuturilor. Primește puțini bani, însă cu dobânzi uriașe, fiind sancționat de bănci. Totodată, nici băncile nu mai au încredere într-un Guvern care a vrut să le taxeze mai scump.
Măsuri după alegerile prezidențiale
Dacă Guvernul Dăncilă va mai rămâne la guvernare după alegerile prezidențiale, abia atunci vor începe să adopte măsurile pentru a evita colapsul economic.
Principalele măsuri vor fi concedierile din instituțiile statului, tăieri de salarii, eliminarea pensiilor speciale, eliminarea unor beneficii sau sporuri acordate bugetarilor. În unele cazuri, se vor lovi de deciziile CCR, chiar dacă toate aceste măsuri sunt necesare, mai ales în ceea ce privește pensiile speciale care trebuie eliminate pentru toate categoriile, nu doar pentru politicieni. De asemenea, nu ar trebui să uităm de salariile parlamentarilor. Un parlamentar român câștigă cât un parlamentar spaniol, însă salariul minim în România e de aproape 3 ori mai mic.
Cea mai mare greșeală pe care ar putea să o facă Guvernul ar fi dacă ar adopta măsuri care să afecteze mediul privat, în special IMM-urile. Va fi o lovitură dură dată economiei, iar Teodorovici a vorbit despre o taxă forfetară. În loc să pună ANAF-ul să verifice companiile și contribuabilii, să recupereze prejudiciile, în loc să vină cu măsuri care să ajute companiile să-și crească cifra de afaceri, Teodorovici vrea să propună măsuri care vor duce la desființarea multor companii.
Toate aceste măsuri, chiar dacă vor reduce cheltuielile statului, vor ridica o altă mare problemă – creșterea ratei șomajului.
