Când ajungi în Clisura Dunării nu poţi să spui decât că Dumnezeu a fost darnic cu Mehedinţiul. Acest colţ de rai a devenit în ultimii ani un punct extrem de atractiv pentru turiştii care vin în număr tot mai mare.
Pe harta turistică a României, Clisura Dunării ocupă în prezent un loc de frunte, fiind tot mai căutat de turiştii dornici să vadă această zonă splendidă. În ultimii ani, turismul a explodat aici, dovadă fiind numărul mare de pensiuni care s-au construit şi faptul că în sezonul estival cu greu găseşti un loc de cazare. Aşa se face că în vara anului trecut o parte din turişti au fost nevoiţi să se cazeze la Orşova ori chiar la Turnu Severin pentru că în Clisura Dunării toate locurile de cazare erau ocupate.
Fără doar şi poate, atracţia acestei zone o reprezintă întâlnirea spectaculoasă dintre munte şi Dunăre, o combinaţie care îţi taie răsuflarea. Se adaugă evident şi alte ingrediente locale, cum ar fi ospitalitatea gazdelor ori celebra saramură de peşte.
Mai trebuie spus că popularitatea de care se bucură în prezent Clisura Dunării se datorează în mare măsură miliardarului român Iosif Constantin Drăgan. În timp ce autorităţile judeţene nu au făcut nimic pentru a ridica această zonă, Iosif Constantin Drăgan a finanţat începând cu anul 1994 lucrările pentru ridicarea Statuii lui Decebal de la Mraconia, care figurează într-un top 5 cu cele mai spectaculoase statui din lume şi este punctul de atracţie al turiştilor care vin în Clisură.
Practic, datorită viziunii sale, Chipul lui Decebal aduce un plus de valoare acestei zone, care este în momentul de faţă unul din cele mai vizitate locuri din sud-vestul României.
Iluminat public înainte de vizita ministerială
În luna mai a acestui an, autorităţile din Mehedinţi au reuşit cu greu să lumineze anemic chipul lui Decebal, astfel încât acesta să poată fi văzut şi pe timpul nopţii. Au făcut din asta un mare eveniment mai ales că era perioada dinaintea alegerilor auroparlamentare, fiind invitaţi şi doi miniştri din cabinetul Dăncilă – Bogdan Trif, ministrul Turismului, şi Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor.
Pentru proprietarii de pensiuni din Eşelniţa a fost un moment extrem de fericit. Cu câteva zile înainte de vizita celor doi miniştri, exact ca pe vremea lui Cauşescu, au fost aprinse pentru prima dată în această zonă turistică a României becurile de pe stâlpii de iluminat.
Nu există canalizare
Dar iluminatul public în Clisura Dunării este doar o mică problemă faţă de alte neajunsuri cu care se confruntă cei care au investit aici. Nu există canalizare şi nici apă curentă, astfel că vara, când se întâmplă să sece fântânile, proprietarii pensiunilor cară apa cu cisternele. Şi resturile menajere le cară cu maşinile personale pentru că maşina de gunoi vine doar o dată pe săptămână. Toţi proprietarii de pensiuni au fost nevoiţi să plătească în avans pentru un an serviciile de ridicare a gunoiului menajer, altfel nu semnau contractul.
De asemenea, vechea reţea electrică cedează foarte des fiindcă nu a fost proiectată să suporte un consum energetic atât de mare.
„Dacă acum Clisura Dunării este foarte căutată de turişti, meritul autorităţilor este absolut zero. Nu te ajută cu nimic, decât piedici, nu îţi ia gunoiul, nu ai canalizare, nu ai drumuri bune. E Clisura nimănui. Curentul cade când îţi e lumea mai dragă. Rămâi fără apă fiindcă este pe bază de hidrofor. Ce să faci în mijlocul verii fără apă cu oamenii care au venit să se simtă bine, ce vină au ei”, spune Mihaela Guran, proprietara Vilei Mustăciosul Dunării.
Sunt şi mulţi proprietari care preferă să tacă pentru că încalcă legea. Cazează turiştii la negru ori deversează dejecţiile direct în Dunăre fie pentru că nu au fose septice, fie pentru că nu vor să respecte legea.
Turiştii care ajung în zonă se plâng că nu există toalete publice, dar şi că drumul este rupt în mai multe locuri, fiind destul de periculos de circulat pe timpul nopţii.
