Skip to content
Ediția de astăzi Focus Recent Social

Început de an școlar: Peste 3.800 de unități școlare nu deţin autorizația ISU, iar în jur de 4.000 clădiri nu au autorizaţie sanitară

Astăzi începe noul an școlar pentru mii de elevi din toată țara. Din păcate, însă condițiile în care vor trebui să învețe nu sunt dintre cele mai bune. Rectorul Universităţii de Vest, deputatul PNL Marilen Pirtea, a prezentat duminică date statistice care arată că din cele 6.200 de unităţi de învăţământ care au nevoie de autorizaţie de securitate la incendiu, peste 3.800 nu o deţin, pentru 495 de construcţii nu a fost efectuată recepţia la terminarea lucrărilor, iar în 2018 au fost emise 246 de autorizaţii şi 852 de avize de securitate. De asemenea, acesta a prezentat date de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) care arată că apoape 4.000 de şcoli şi grădiniţe nu au autorizaţie sanitară de funcţionare sau au primit aviz negativ. Potrivit ISU Drobeta, la nivelul județului Mehedinți sunt 48 de clădiri aparținând unităților de învățământ, care nu dețin autorizație de securitate la incendiu.

O altă problemă o reprezintă manualele școlare pentru mai mulți elevi din ciclul gimnazial.

Cele mai importante manuale pentru educația copiilor, precum cele de limba română, matematică, biologie, geografie și istorie au greșeli multiple, ceea ce ne arată, în primul rând, nivelul de pregătire al celor care conduc astăzi țara. Prejudiciul creat prin editarea și tipărirea manualelor la Ed.Did și Ped. este mai mare decât simplul cost al retipăririi: (este vorba de milioane de exemplare de tipărit în fiecare an, necesar estimat la o medie de 4-6 milioane exemplare pe an, un cost de minim 12-15 milioane euro, considerând o rată mimină de înlocuire de 15% din tirajul total al manualului în fiecare an școlar”, a mai declarat deputatul liberal.

Pirtea a prezentat şi o situaţie a abandonului şcoal la nivel rural, cu 25% mai mare, în comparaţie cu 17% în oraşele mici şi 6% în municipii.

Prima cifră confirmată pentru mediul rural este cea a abandonului şcolar, mult mai mare în rural faţă de urban. Această rată este de aproximativ 25% la sută în rural, faţă de 17% în oraşele mici şi 6% în municipii. Acest risc ridicat de abandon şcolar indică nevoia de măsuri speciale pentru programele şcolare din rural. Se pare însă că mediul rural continuă să fie la fel de puţin atractiv pentru cadrele didactice, în ciuda promisiunilor legate de obţinerea unor bonusuri la salariul de bază. Cu toate că au fost promise şi la acest început de an şcolar bunusuri şi sporuri salariale acordate pe bază de proiecte, încă nu sunt măsuri concrete”, a declarat deputatul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.