Cine merge cu mașina de la Sibiu spre Sebeș pe șoseaua E81, după ce trece de Miercurea Sibiului va vedea la un moment dat un indicator spre dreapta pe care scrie simplu Situl rural Câlnic. Poate să-și vadă de drum mai departe, dar dacă ceva îi stârnește curiozitatea să intre pe acel drum, după 4 kilometri un panou îl va anunța că a ajuns în Câlnic. De acolo, trebuie doar să continue pe strada principală pentru a descoperi o așezare cu vechi și mândre case săsești și, în mijlocul ei, zidurile unei cetăți străjuite de turnuri semețe.
Reședința nobiliară
Menționată prima dată într-un document din 1269, cetatea din Câlnic este una cât se poate de bine păstrată. Inițial, pe acel loc, un greav sas (în maghiară, se numea grof și era un titlu de noblețe folosit pentru persoana ce administra comunitatea), un anume Chyl de Kelling, a ridicat prin secolul al XIII-la o reședință personală ce includea un donjon înconjurat de ziduri impunătoare și două turnuri. Faptul că această construcție a servit ca reședință nobiliară și nu a avut de la bun început scop de apărare explică de ce, spre deosebire de alte cetăți fortificate, cea din Câlnic se află la nivelul străzilor, în centrul așezării, și nu undeva la înălțime, pe o colină din împrejurimi, ca să vegheze tot satul.
Ca reprezentant al sașilor, Chyl de Kelling a reușit să se îmbogățească și să cumpere în acest fel numeroase terenuri în zonă. După ce greavii au început să aibă tot mai puțină influență, ei și-au pierdut și averile. La fel s-a întâmplat și cu moștenirea lui Chyl de Kelling. În 1430, reședința din Câlnic a fostului greav a fost cumpărată de comunitatea săsească din sat. Totuși, în cinstea lui, sașii au numit așezarea Kelling, în maghiară fiind Kelnek, iar în română i s-a spus Câlnic.
Cetatea Calnic – Alba – UNESCO
Cetatea de la Câlnic, filmare aeriană | sursa: alba24.ro
Cetatea sașilor
Pe la începutul secolului al XVI-lea, sașii din Câlnic au adăugat noi ziduri de jur împrejurul cetății, ceea ce a impus înălțarea vechiului donjon cu încă 6 metri, la 20 de metri. Au dotat turnul porții cu o barbacană și au construit capela, se pare pe locul uneia mai vechi. Tot ei au făcut și cămările menite a păstra proviziile în cazul invaziilor când tot satul se refugia în cetate. Ca orice așezare săsească din Transilvania, nici aceasta nu a fost scutită de tot felul de atacuri și jafuri, dar a rezistat cu îndârjire.
Cetatea Calnic – Alba – UNESCO
Cetatea de la Câlnic, donjonul | credit foto: Mira Kaliani
Bătrânul donjon
Zidurile și turnurile cetății sunt impresionante. La intrarea pe poartă, se trece printr-un coridor fortificat – barbacană – și se ajunge în curtea interioară a cetății. Aici se află capela, fântâna și donjonul. Masiv, zvelt, ce se duce parcă direct spre cer, donjonul a fost construit prin 1272. Sus, în acest turn, pe vremea greavului, se presupune că erau camere de locuit, iar în spațiul de jos, se depozitau tot felul de lucruri. De altfel, accesul în depozitul de la subsol era doar din interior.
Azi, în partea de sus a turnului este amenajată o colecție cu diferite obiecte tradiționale de artă populară și medievală. Pot fi văzute obiecte de ceramică, textile, covoare, costume populare, gravuri dar și vechi tipărituri în limba română și în limba germană. În fostele cămări, sunt acum două camere extrem de simplu mobilate pentru cei dornici de a petrece o noapte în străvechea cetate.
În partea de jos a donjonului, unde cândva era depozit, a fost aranjată o pivniță cu boltă și o expoziție în care cei interesați de tot ce înseamnă vin și vie pot afla detalii despre creșterea viței de vie (zona a fost renumită pentru vin) și descoperi vechi unelte ce se foloseau cândva în viticultură. O pivniță fără butoaie nu e pivniță, iar aici butoaiele sunt din stejar și unele sunt uriașe – au o capacitate de 6000 de litri.
Cetatea Calnic – Alba – UNESCO
Cetatea de la Câlnic, capela | credit foto: Mira Kaliani
Capela din cetate și biserica din deal
Intrarea în micuța capelă se face printr-un frumos portal gotic; în interior, se păstrează fresce din perioada când s-a construit capela și o tribună de lemn cu panouri pictate în note renascentiste, datată cu anul 1733. Din când în când, în această capelă se organizează și concerte de orgă.
Când satul era populat de sași, aceștia și-au construit o biserică încă din secolul al XV-lea, unde mergeau la slujbe, în apropiere de cetate, pe un deal. Cum nu se mai țin slujbe, biserica, numită de localnici „din Deal”, stă mai mult închisă și lăsată într-un semi-abandon. Lângă această biserică, este cimitirul evanghelic.
Cetatea Calnic – Alba – UNESCO
Cetatea de la Câlnic, turnul de la intrare | credit foto: Mira Kaliani
În Turnul porții
Cu o înălțime de 24 de metri, turnul porții de apărare este la fel de impozant. Pentru a urca în turn – ceea ce e o idee cât se poate de bună pentru că de sus se deschid panorame cu cetatea, satul și împrejurimile – se merge pe o scară de piatră până la primul etaj. Cine dorește, poate continua să urce pe scările de lemn – acestea sunt destul de înguste și aproape verticale – și va ajunge la următorul etaj, unde înainte era galeria de apărare. Acum sunt doar turiști care fac poze de sus.
Cetatea Calnic – Alba – UNESCO
Cetatea de la Câlnic, vedere panoramică dub turnul de la intrare | credit foto: Mira Kaliani
În patrimoniul mondial UNESCO
Deși de-a lungul timpului, cetatea a fost uneori afectată și de dezastre naturale, a fost refăcută. Conservarea de-a lungul secolelor într-o stare bună a acestui ansamblu fortificat din Câlnic a făcut posibilă includerea în 1999 pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Satul Câlnic se află în județul Alba, la 29 kilometri de Alba Iulia. Din Sibiu sunt 57 de kilometri.
