Planurile președintelui Iohannis în vederea declanșării alegerilor anticipate par a fi pentru moment date peste cap de mai multe partide politice (PSD, Pro România, UDMR, ALDE), care tergiversează lucrurile în cazul aprobării sau respingerii cabinetului Orban.
Tergiversarea lucrurilor nu funcționează în interesul public, de vreme ce România operează în acest moment cu un guvern interimar, al doilea la număr în mai puțin de un an, potrivit PSNews.ro
Mai mult decât atât, guvernul interimar nu poate reprezenta România în totalitate în viitoarele negocieri de la Bruxelles privind bugetul Uniunii Europene, lucru care consfințește faptul că această criză politică prelungită, nu funcționează în interes public. Totuși, ea ar putea reprezenta tocmai planul B al președintelui în vederea declanșării anticipatelor.
PSD tergiversează aprobarea sau respingerea guvernului Orban II
PSD, Pro România, UDMR și ALDE au transmis deja faptul că nu sunt de acord cu OUG privind organizarea acestor alegeri, dată fără o consultare publică, la pachet cu alte 25 de OUG-uri. Lucrul acesta face ca anticipatele să devină tot mai greu de realizat, de vreme ce asta ar presupune o acțiune la CCR și tergiversarea lucrurilor în ceea ce privește aprobarea sau respingerea cabinetului Orban II, menținând în schimb un guvern interimar, impotent, până la o dată nedefinită.
Cei 261 de parlamentari care au votat căderea guvernului Orban I au acum posibilitatea să dejoace planurile președintelui Iohannis, neasigurând cvorumul la şedinţele comune ale Camerelor, de respingere sau aprobare a instalării guvernului Orban II. Este suficient să reprogrameze această şedinţă, pe motiv de lipsă de cvorum, timp de câteva săptămâni, pentru a ieși din calendarul privind alegeri anticipate în luna iunie. Pe de altă parte este greu de crezut că președintele și analiștii politici de la Cotroceni nu au luat în calcul acest scenariu. Așadar, care ar putea fi planul B al președintelui pentru a declanșa anticipatele?
Planul B al președintelui Iohannis
Dacă analizăm cu atenție textul constituțional, observăm că Parlamentul poate fi dizolvat de către președinte, doar dacă respinge de două ori un premier desemnat, în decursul a 60 de zile. Totuși, legea fundamentală nu menționează nimic despre situaţia în care Parlamentul nici nu respinge nici nu aprobă premierul desemnat. Or tocmai aici am putea găsi rădăcina planului B al președintelui Iohannis.
Concret, dacă Parlamentul nu își face datoria de a aproba sau respinge guvernele propuse de preşedinte, acesta ar putea fi dizolvat fără îndeplinirea cerințelor prevăzute în Constituţiei – respingerea de două ori a premierului desemnat în decurs de 60 de zile. Președintele, în calitate de garant al bunei funcționări a instituţiilor statului, ar putea astfel emite decretul de dizolvare al Parlamentului, acuzând tocmai faptul că acesta nu se achită de prevederile stipulate în Constituție.
Mergând totuși pe acest fir logic al acțiunii, președintele ar putea stabili un precedent periculos, profitând de ambiguitatea textului constituțional și sporind astfel puterile instituției prezidențiale.
Nu este totuși clar că acesta ar fi cu adevărat planul B al președintelui. Totuși, ținând cont de previzibilitatea acțiunilor PSD-Pro România, rămâne greu de crezut faptul că sfătuitorii președintelui nu au luat în calcul scenariul tergiversării lucrurilor. Mai rămâne în calcul și ipoteza unui blat PSD-PNL pentru declanșarea anticipatelor la o anumită dată. Săptămânile care vin vor lămuri și această necunoscută.
