Prim ministrul Florin Cîțu a declarat joi, 22 iulie, că ceea ce face în această guvernare este vorba despre reformă şi investiţii, cu un plan de dezvoltare pe termen mediu.
”Cam la asta se rezumă tot ceea ce vrem să facem în această guvernare, care a început foarte bine, spun eu, dar care are un orizont de timp peste 2024. Eu am tot spus în spaţiul public că acum pregătim planul de dezvoltare pentru România până în 2028. Lucrurile sunt foarte simple din punctul acesta de vedere. Aţi menţionat cele 76,2 miliarde de euro. Ştiţi foarte bine că aceşti bani se întind pe o perioadă între 2022 și 2027. Deci orice plan facem, trebuie să ținem cont de această programare. De aceea văd un plan dezvoltare pe această perioadă. Am spus „reformă și investiții”, pentru că România trebuie să treacă la nivelul următor. Dumneavoastră aţi vorbit de investiții directe în România și ce am putea face sau cum am putea să schimbăm paradigma. Lucrurile, din punctul meu de vedere, sunt foarte simple. Trecem la un mod de dezvoltare economică în care locurile de muncă, de exemplu, sunt bine plătite, deci atractivitatea României nu o să mai fie legată de locuri de muncă ieftine, pentru tipuri de de muncă care nu aduc valoare adăugată mare. Schimbăm lucrurile, trecem la locuri de muncă bine plătite, pentru investiții care aduc valoare adăugată mare. Ştiţi foarte bine că, pentru a fi competitiv la nivel global, astăzi, trebuie să te duci în această direcție, acolo unde valoare adăugată mare şi unde ai și marjă de profit mare. Asta înseamnă forță de muncă calificată și pentru asta pregătim terenul și în România. Calificarea forței de muncă o vom face și prin resurse de la stat, dar bineînțeles, o vom face și în parteneriat, așa cum deja a început, cu investitorii din sectorul privat”, a declarat premierul în cadrul evenimentului ”Grand Matinal Digital”, organizat de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România.
Florin Cîțu a mai spus că se vor investi cel puțin 13 miliarde de euro anual de la buget în economie.
”Da, este adevărat, România, în perioada următoare are o şansă unică. Sunt cei 76,2 milioane de euro, din care 29,2 miliarde de euro din PNRR și restul din fonduri europene. În același timp, este un angajament ferm al acestui guvern – și mă asigur prin PNRR că va fi și în viitor , de a investi cel puțin 13 miliarde de euro anual de la buget în economie; dumneavoastră aţi spus 60 de miliarde de lei, eu vorbesc în euro. Asta înseamnă, dacă ne uităm la nivelul anului 2028, aproape 170 de miliarde de euro sau peste 150 de miliarde de euro investiții în economie. Vreau să ne uităm la această cifră prin filtrul a ceea ce înseamnă PIB în România astăzi, un PIB de 200 de miliarde de euro. Deci, vom investi în România, în perioada următoare, o valoare apropiată de PIB-ul României de astăzi. Asta înseamnă, în primul rând, provocări în ceea ce priveşte forţa de muncă, provocări legate de modul în care sunt disipaţi acești bani în economie, pentru a nu avea perioade în care nu putem să investim banii. Pentru că suntem la o discuție cu sectorul privat, aş dori să vă spun câteva lucruri din PNRR care vă interesează; știți foarte bine, sunt peste 2 miliarde de euro, bani care se adresează direct sectorului privat, deci, bani care pot merge către sectorul privat și care sunt legaţi de digitalizare. În același timp, mesajul este foarte simplu: cei peste 150 de miliarde de euro sunt bani pe care îi administrează statul român, îi investește în economie, dar statul român nu poate investească fără companiile din sectorul privat, deci vehiculul este statul român, e adevărat, pentru toate cele 150 de miliarde de euro, dar vom face aceste investiții în economie cu companii din sectorul privat, companii din domeniul digitalizării, companii din domeniul energiei verzi, companii în construcții. Deci nu doar cele 2 miliarde de euro din PNRR sunt pe sectorul privat, toți cei 150 miliarde de euro care vin în economie vor trece prin sectorul privat. Pentru fiecare proiect este nevoie de o companie în partea cealaltă care, bineînțeles, va câștiga un contract cu licitație care vine din sectorul privat și va implementa aceste resurse în economie. E adevărat, acestea sunt lucruri pe care deja le știm”, a mai explicat șeful Executivului.
Florin Cîțu a mai spus că România se bate la nivel global pentru investiții.
”Vrem mai mult capital, vrem mai multe investiții în România pe lângă aceste fonduri europene și PNRR și bani investiţi de la buget și, pentru asta, facem câteva lucruri. Așa cum am spus, ne uităm la ce a fost prost făcut până acum, de ce nu au venit investitori în România până astăzi și au ocolit investitorii țara noastră. Pe de o parte, este adevărat că legislația din România nu a fost, nu aş spune prietenoasă, dar nu a fost la fel de clară şi a fost ușor interpretabilă și lucrăm la această legislaţie, inclusiv la legislația achizițiilor publice. Este parte din pachetul de reforme pe care l-am anunţat. În acelaşi timp, şi eu mă uit la indicatorii globali de competitivitate pentru România. Este lucrul cel mai simplu, de unde putem lua idei pentru a reforma economia. Acolo, România stă cel mai prost la autorizarea şi la avizarea investiţiilor. După ce ai făcut o investiţie în România, îţi deschizi o firmă în trei zile, patru zile, dar ca să dai drumul investiţiei poate să dureze până la un an, un an şi jumătate. Vom reduce toate aceste termene prin legislaţie, pentru a face mult mai prietenos mediul economic pentru investitorii străini în România. Menţinem în continuare schemele de ajutor şi cred ca singura schemă de ajutor care funcţionează este schema 807 făcută de Ministerul Finanţelor, care a funcţionat foarte bine pentru investiţii de peste 1 milion de euro şi mai sunt câteva astfel de lucruri, dar direcţia în care mergem deja a dat roade. În primul trimestru din acest an, pentru prima dată, creşterea economică s-a datorat în totalitate investiţiilor. Cele 2,8 puncte procentuale de creştere economică sunt în totalitate datorate investiţiilor. Chiar consumul administraţiei publice a scăzut întâia parte a anului, ceea ce este ok, a permis sectorului privat să vină şi să facă investiţiile. Vorbim de investiţii nete în economie, care au crescut. Schimbarea de paradigmă, ca să nu intrăm în detalii, a fost clar la începutul guvernării, când am spus că vom trece de la un buget care e construit pe cheltuieli sociale în majoritate, la un buget care va avea din ce în ce mai mult o componentă de investiţii, iar cele două programe, PNRR şi fonduri europene, sunt folosite pentru a degreva bugetul de anumite cheltuieli şi a permite bugetului naţional să facă investiţii, să facă cheltuieli pentru investiţii şi alte cheltuieli. Asta este direcţia în care mergem, este o guvernare care – am spus din primul moment – este aproape de sectorul privat şi care înţelege că dezvoltarea vine doar printr-o relaţie transparentă, de încredere cu sectorul privat. Lucrurile pe care le-am spus la începutul guvernării rămân aşa cum le-am spus şi le-am menţinut de fiecare dată în faţa partenerilor noştri de discuţii, cu Comisia Europeană, în ceea ce priveşte taxele, de exemplu. Nu vreau să introducem taxe noi în România, nu vreau să creştem taxele pe care le avem. Singura paranteză aici este că, dacă dinspre Comisia Europeană, vin decizii în ceea ce priveşte taxele de poluare şi aşa mai departe, acolo putem să discutăm prin directive. În rest, în ceea ce mă priveşte, această guvernare nu va încerca să crească veniturile prin penalizarea investitorilor şi a cetăţenilor în sectorul privat. Din contră, vom creşte şi am arătat că vom creşte veniturile la buget prin conformare voluntară. Atunci când eşti un partener de încredere şi transparent al sectorului privat se vede că îţi cresc şi veniturile la buget prin conformare voluntară. Lucrurile sunt simple, din punctul meu de vedere. Mă opresc aici, ca să putem să avem o dezbatere. Acesta era mesajul pe care voiam să-l dăm. Apreciem foarte mult parteneriatul româno-francez în ceea ce priveşte dezvoltarea economică şi susţinerea pentru ca România să primească invitaţia de aderare la OCDE”, a mai declarat prim – ministrul României.
