Începând cu 1 ianuarie 2021, a intrat în vigoare legea compostului, prin care cu toţii suntem obligaţi să colectăm separat resturile alimentare şi vegetale, în caz contrar riscând să plătim amenzi uriaşe. Şi România poate fi sancţionată de UE, cu peste 200.000 de euro pe zi.
Două asociaţii de mediu, GreenPoint Management şi Asociaţia Act for Tomorrow, au realizat o sinteză a legii compostului, explicând în ce constă această lege, care sunt obligaţiile consumatorilor şi autorităţilor publice, dar şi ce impact va avea aceasta asupra vieţii de zi cu zi, asupra obiceiurilor şi asupra mediului înconjurător, potrivit PSNews.ro
Procesul de compostare implică fermentarea lentă a deşeurilor biodegradabile, în urma căruia acestea se transformă în îngrăşământ natural pentru soluri. Deşeurile biodegradabile reprezintă deşeurile provenite din grădini şi parcuri, deşeurile alimentare sau cele provenite din bucătăriile gospodăriilor private, din birouri, cantine, restaurante sau magazinele de vânzare cu amănuntul, etc. Aproape orice provine din sol poate fi compostat. Capete de castravete, cotoare de mere, coji de fructe, legume sau ouă sau orice resturi de resturi alimentare sau vegetale. Compostarea este o modalitate excelentă de a reduce risipa de alimente şi contribuţia la emisiile de gaze cu efect de seră.
plă acum, în unele locuri, cu deşeurile reciclabile. Ideal, asta ar însemna că fiecare gospodărie trebuie să aibă încă un coş pentru deşeurile biodegradabile. Este vorba despre majoritatea resturilor alimentare generate zilnic în fiecare familie: fructe, legume, coji de cartofi şi de ouă, dar şi cenuşă şi rumeguş pentru cei care locuiesc la case. Toate vor fi depozitate într-un recipient separat, folosit mai târziu pentru compost.
Cei care nu respectă legea pot fi amendaţi cu sume cuprinse între 400 şi 800 de lei, iar firmele cu până la 20.000 lei. Pentru autorităţile responsabile, amenzile se pot încadra între 5.000 şi 15.000 de lei, iar pentru nerespectarea normelor tehnice, contravenţiile pot ajunge şi la 30.000 lei. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor menţionate se fac de către personalul împuternicit din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu.
De asemenea, în lipsa unei infrastructuri de colectare, ţara noastră riscă sancţiuni de peste 200.000 de euro pe zi din partea Uniunii Europene.
Aproximativ 60% la dintre deşeurile pe care le aruncăm la gunoi sunt vegetale şi pot fi compostate şi valorificate. Prin colectarea separată şi supunerea la procesul de compostare este evitată contaminarea deşeurile vegetale care ajungeau la groapa de gunoi şi care, din lipsă de oxigen, produc gaz metan, principalul responsabil pentru încălzirea globală, cu un efect de seră de 80 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon. Reciclarea/valorificarea resturilor alimentare şi vegetale folosind opţiunea de compostare are ca scop final protejarea sănătăţii umane şi a mediului înconjurător. În acest fel vom reuşi şi să reducem imensele gropi de gunoi, urmărind în acelaşi timp şi principiile economiei circulare, unde nimic nu se aruncă la groapa de gunoi, totul se transformă, se reciclează sau se compostează şi se valorifică.
