Jurnaliștii de la The Economist au realizat o listă care conține 10 teme și tendințe la care ar trebui să fim atenți în 2022. Vom vedea care sunt acestea și care ar putea fi impactul acestora asupra României.
- Confruntarea democrație vs autocrație
Alegerile intermediare pentru Congresul american și Congresul Partidului Comunist din China vor pune în viu contrast sistemele lor politice rivale. Care este mai bun pentru a oferi stabilitate, creștere și inovație? Această rivalitate se va manifesta în orice, de la comerț la reglementări tehnologice, vaccinări și până la stații spațiale. Rivalitatea SUA – China la nivel global se va traduce inevitabil și într-o rivalitate a sistemelor politice: democrație vs autocrație. România se află de data aceasta de partea democrațiilor (în timpul Războiului Rece, România se afla în tabăra autocrațiilor de tip sovietic). Pentru România adevărata provocare o va reprezenta tentația tot mai acută către autoritarism. Democrația fragilă românească va trebui să treacă așadar printr-un test al rezistenței și consolidării. Rămâne de văzut dacă îl vom trece cu bine, potrivit PSNews.ro
- De la stare pandemică la stare endemică
Vor apărea noi pastile antivirale, tratamente îmbunătățite cu anticorpi și mai multe vaccinuri. Pentru persoanele vaccinate din lumea dezvoltată, virusul nu va mai fi ceva care pune viața în pericol. Dar va reprezenta în continuare un pericol mortal, în lumea în curs de dezvoltare. În ciuda faptului că România se află printre statele norocoase care beneficiază din plin de vaccin anti-Covid, reticența populației face ca țara noastră să aibă cifre comparabile cu statele din afara Uniunii Europene când vine vorba despre vaccinare. Țara noastră a rămas la coada Europei și trece printr-un paradox: deși avem toate mijloacele necesare pentru a combate pandemia, alegem să trăim cu ea. Rămâne de văzut dacă vom continua să facem asta și în 2022.
- Îngrijorări legate de inflație
Perturbarea lanțului de aprovizionare și o creștere a cererii de energie au dus la creșterea prețurilor. Marea Britanie de pildă este expusă unui risc deosebit de stagflație, din cauza penuriei de forță de muncă post-Brexit și a dependenței sale de gazele naturale scumpe. Prin probleme economice severe ar putea trece și țara noastră mai ales în contextul reconstrucției post-Covid. Criza energetică și creșterea prețurilor din ultima vreme ar putea fi doar preludiul pentru ceva mult mai sever în 2022.
- Viitorul muncii
Există un consens larg cum că viitorul este unul „hibrid” și că mai mulți oameni vor petrece mai multe zile lucrând de acasă. Dar există multe posibilități de dezacord cu privire la detalii. În România momentan o dezbatere serioasă cu privire la viitorul muncii lipsește. Dacă aceasta nu va fi purtată, șansele sunt ca țara noastră să ajungă să importe modele europene de muncă post-covid sau pur și simplu să lase la alegerea companiilor care vor decide pentru proprii angajați. Lucrul acesta nu este constructiv și ar putea duce dezavantaje serioase pentru angajații care nu vor fi protejați de o legislație concretă în privința tele-muncii.
- Noul techlash
Autoritățile de reglementare din America și Europa au încercat de ani buni să țină sub control giganții tehnologiei, dar încă nu le-au afectat creșterea sau profiturile. Așa cum a dezvăluit și scandalul Facebook papers, atunci când companii mari axate pe zona de social-media nu sunt reglementate eficient și când nu se autoreglementează eficient, efectele pot fi nocive. România s-ar putea alătura unui cor tot mai mare de state care cer reglementari mai dure pentru Facebook, astfel încât informațiile false și dezinformarea să fie sancționate. Efectele politice ale acestor fenomene sunt adesea serioase și cât se poate de reale.
- Crypto crește
Ca toate tehnologiile perturbatoare, criptomonedele sunt domesticite pe măsură ce autoritățile de reglementare înăspresc regulile. Băncile centrale caută, de asemenea, să-și lanseze propriile monede digitale, centralizate. Rezultatul este o luptă pe trei paliere pentru viitorul finanțelor, mulțimea de cripto-blockchain-DeFi, firme de tehnologie mai tradiționale și bănci centrale, care se va intensifica în 2022. În România, provocarea o va reprezenta reglementarea cripto monedelor, însă șansele sunt ca țara noastră să împrumută mai degrabă din viitoarea legislație europeană, decât să conceapă de una singură regulile.
- Criză climatică
Chiar dacă incendiile, valurile de căldură și inundațiile cresc în frecvență, o lipsă izbitoare de urgență predomină în rândul factorilor de decizie atunci când vine vorba de abordarea schimbărilor climatice. Mai mult decât atât, decarbonizarea le cere Occidentului și Chinei să coopereze, o sarcină tot mai dificilă în această perioadă. România, ca membră a Uniunii Europene trebuie să se asigure că aduce partea ei de contribuție la Planul Verde European care își propune să facă Europa neutră din punctul de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050. Tehnologiile verzi și sursele regenerabile de energie vor prinde tot mai mult teren în fața combustibililor fosili. Una dintre provocările majore pentru țara noastră va ține de tranziția forței de muncă, pe măsură ce vechile industrii precum poluatoare precum extragerea cărbunelui, vor trebui înlocuite cu industrii verzi.
- Probleme de călătorie
Aproape jumătate dintre călătoriile de afaceri au dispărut definitiv. Acest lucru este bun pentru planetă, dar rău pentru turiștii ale căror călătorii sunt subvenționate de călătorii de afaceri cu cheltuieli mari. În România, turismul încă nu este suficient de bine dezvoltat, însă îngreunarea călătoriilor ar putea determina și mai puține investiții în turism.
- Curse spațiale
Anul 2022 va fi primul în care mai mulți oameni vor merge în spațiu ca pasageri plătitori decât angajați guvernamentali, transportați acolo de firmele rivale de turism spațial. La nivel internațional, țara noastră pur și simplu nu contează pe palierul acesta.
- Fotbal politic
Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing și Cupa Mondială de fotbal din Qatar vor aduce aminte de modul în care sportul poate aduce lumea laolaltă, dar și despre cât de mult sfârșesc marile evenimente sportive în a fi un fotbal politic. Cei de la The Economist ne spun să ne așteptăm la proteste îndreptate către ambele țări gazdă, deși boicoturile echipelor naționale par puțin probabile.
