Pandemia și criza economică au marcat 2021, dar noul an poate începe cu provocări ce ar putea pune în pericol securitatea Europei. Rămân multe probleme nerezolvate care vor continua și în 2022. Rusia, SUA, Afganistan, Franța, criza economică, vaccinurile vor fi subiecte care vor domina noul an.
NATO vs. Rusia
Conflictul dintre NATO și Rusia este foarte încordat, chiar dacă toată lumea dorește să se rezolve pașnic cu o înțelegere între marile puteri implicate, potrivit unei analize PSNews.ro
Ucraina este prinsă la mijloc, iar viitorul ei stă în mâinile Statelor Unite ale Americii sau Rusiei. NATO și Rusia ar putea să aibă o discuție pe 12 ianuarie 2022. Marea solicitare a rușilor e ca NATO să-și oprească procesul de extindere spre Est, iar Ucraina să rămână zonă tampon. Dacă și aceste negocieri vor eșua, atunci Vladimir Putin, președintele Rusiei, a anunțat că va ține cont de recomandările experților militari de la Moscova.
Din discuțiile purtate până acum de Joe Biden și Vladimir Putin putem deduce că niciunul nu-și dorește un conflict militar. Uniunea Europeană nici atât nu vrea să aibă un război aproape de granițele sale, mai ales că Germania are o politică pacifistă. Italia este, de asemenea, foarte pacifistă, iar Franța nu are niciun interes în Estul Europei.
Solicitările lui Vladimir Putin par exagerate momentan, deoarece el și-ar dori ca NATO să revină la forma din 1997, dar totul trebuie privit ca o negociere dură, nu o condiție care va fi și aplicată. Marele obiectiv al Rusiei e să împiedice intrarea Ucrainei și Georgiei în NATO, iar toate celelalte detalii vor fi discutate.
Prețul gazului
Toate statele UE au fost afectate de prețurile uriașe la gaz. Toată lumea a plătit mai mult, iar acest lucru a provocat multe nemulțumiri în rândul cetățenilor. De asemenea, guvernele statelor membre UE au luat măsuri pentru a reduce facturile, dar aceste măsuri nu pot fi suportate pe termen lung.
Un eventual conflict între Ucraina și Rusia ar putea influența și mai mult prețul gazului. Germania urmează să deschidă în 2022 conducta Nord Stream 2, însă în caz de conflict militar în Ucraina ar putea amâna deschiderea.
Annalena Baerboock, noul ministru de externe al Germaniei și lidera Verzilor, a anunțat că „în cazul unei escalade militare, această conductă de gaze nu ar putea intra în funcțiune”. Doar că Baerboock este împotriva Nord Stream 2 și a susținut de mai multe ori renunțarea la acest proiect. De asemenea, ea este pro-NATO. În schimb, interesele economice ale Germaniei pot fi mai influente decât dorințele ministrului de externe.
Vaccin obligatoriu?
Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a spus că ar trebui să existe o discuție despre vaccinul obligatoriu în UE. „Cum putem încuraja (n.r. vaccinarea) și, eventual, să ne gândim la vaccinarea obligatorie în Uniunea Europeană, aceste lucruri necesită discuții”, a spus Von der Leyen.
Austria a fost primul stat UE care a introdus vaccinul obligatoriu, însă măsura se va aplica din februarie 2022. De asemenea, noul cancelar al Germaniei are în vedere o măsură asemănătoare în perioada următoare și s-a declarat de acord cu vaccinarea obligatorie.
Multe state europene se confruntă cu proteste violente împotriva certificatului verde. Numeroasele restricții impuse de statele UE ar putea provoca proteste ample în 2022, iar vaccinul obligatoriu ar putea trezi și mai multe nemulțumiri în rândul cetățenilor.
Relansarea economică
2022 va fi în continuare un an dificil pentru economia europeană, mai ales pentru muncitori. Scăderea salariilor, explozia prețurilor, rata mare de șomaj, deficitul bugetar foarte mare, creșterea datoriilor publice ale statelor membre sunt probleme care vor persista și în 2022.
Noul an poate fi anul muncitorilor europeni, iar mai multe greve și proteste sunt deja anunțate. În țări precum Franța și Italia deja se organizează sindicatele pentru a cere creșteri salariale și mai multe drepturi pentru muncitori. De asemenea, bugetarii din România amenință cu greve în educație sau sănătate, domenii neglijate în ultimii ani.
Relansarea economică va trebui să țină cont de solicitările muncitorilor și va fi nevoie de un dialog mult mai amplu între guverne și societatea civilă. Creșterile economice anunțate de Comisia Europeană vor trebui să ajungă și în buzunarele muncitorilor, prin salarii mai mari, în primul rând.
Colapsul Afganistanului, o problemă pentru SUA, cu consecințe în UE
Afganistanul este un stat prăbușit, care nu are nicio șansă să se salveze fără ajutorul marilor puteri. În 2022, acesta va intra într-o criză umanitară majoră, deoarece 23 milioane de cetățeni nu vor mai avea ce să mănânce, potrivit estimărilor ONU. De asemenea, sistemul bancar din Afganistan este și el aproape de colaps, ceea ce va pune în pericol ajutoarele umanitare.
Noul regim al talibanilor nu a rezolvat problema grupărilor teroriste, iar acest lucru crește amenințarea teroristă în Afganistan. Statul Islamic se poate reorganiza și poate exploata nemulțumirile cetățenilor. Terorismul reprezintă o mare amenințare pentru SUA, Rusia și China, care dacă nu vor colabora pentru Afganistan, atunci vor risca să se trezească cu un nou inamic.
Inclusiv Uniunea Europeană va fi afectată de criza umanitară din Afganistan, deoarece tot mai mulți cetățeni vor părăsi țara pentru a veni spre UE. Aceștia vor încerca să traverseze Rusia sau Turcia pentru a intra în UE. Statele UE s-ar putea confrunta cu un număr mare de refugiați, iar printre aceștia se pot afla numeroși teroriști care se pot reorganiza în Europa, așa cum am văzut și la atentatele din urmă cu câțiva ani. UE va trebui să-și crească securitatea la granițele sale externe, mai ales în Mediterană și în flancul Estic.
Alegerile din Franța
Chiar dacă în România putem spune că nu reprezintă problema noastră, alegerile din Franța ar putea defini viitorul Uniunii Europene. Emmanuel Macron, actualul președinte al Franței, este primul în sondaje pentru un nou mandat, însă e o mare bătălie pentru locul doi. Alegerile vor fi în aprilie și mai e suficient timp pentru ca intențiile de vot să se schimbe foarte mult. Pecresse, Le Pen, Zemmour și Melenchon se bat pentru un loc în turul doi, alături de Macron, iar Melenchon este singurul politician de stânga cotat cu șanse la aceste alegeri. În 2017, lupta a fost între Macron și Le Pen, iar Melenchon a ajuns pe locul 4, la doar 1,7 procente în spatele lui Le Pen (locul doi în primul tur).
Alegerile din Franța pot influența viitorul UE, pentru că o înfrângere a lui Macron ar putea aduce un nou președinte care să ceară mai multă suveranitate pentru Franța, singura putere nucleară din UE.
