Moneda europeană a depăşit vineri pragul psihologic de 4,8 lei, acesta fiind cel mai mare nivel înregistrat vreodată în România. Factori externi, tendinţă regională, dar şi dezechilibre înregistrate de ţara noastră au dus la acest record negativ, care se va resimţi în preţuri, chirii sau rate.
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat vineri un curs de referinţă istoric de 4,8026 lei pentru un euro, acesta fiind cel mai mare nivel raportat vreodată. Spre comparaţie, euro s-a situat joi la nivelul de 4,7834 lei, astfel că vineri a depăşit pragul psihologic de 4,8 lei/euro. La numai 5 minute după ce BNR a anunţat noul curs de schimb, băncile au afişat preţuri de vânzare de până la 4,87 lei pentru un euro, tendinţă care s-a menţinut tot weekend-ul.
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Centrale, este de părere că, deşi este vorba despre un prag psihologic, acest curs nu este mare. „Nu e deloc mult. Sunt procente care, dacă nu am fi avut această cifră, ar fi trecut neobservate. Dar, sigur, suntem la un nivel care presupune un record şi toată lumea consemnează recorduri. Cifra respectivă nu e deloc semnificativă“, a explicat Suciu, la RFI. De aceeaşi părere este şi economistul şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, care susţine că mişcarea „probabil pare spectaculoasă, dar nu e deloc spectaculoasă ca dimensiune“.
DE CE SE DEPRECIAZĂ LEUL
O tendinţă regională, tensiuni internaţionale, deficite mari şi în creştere raportate de România, dar şi evenimentele politice locale din ultima vreme au alimentat o slăbire a leului românesc în faţa euro, sunt de părere economiştii.
„E o depreciere regională care se simte pe toate monedele din zonă. E drept că pe leu mai puternic, pentru că avem condiţii mai speciale: suntem ţara cu deficitele cele mai mari”, explică Dan Suciu.
Mai precis, România a înregistrat anul trecut cel mai mare deficit bugetar din regiune, de 48 miliarde lei, adică 4,6% din produsul intern brut. Totodată, deficitul comercial s-a ridicat la 17,28 miliarde euro, ceea ce a alimentat şi deficitul de cont curent, situat la 10,48 miliarde euro la finalul lui 2019. Toate aceste dezechilibre sunt în creştere, în timp ce vecinii au deficite mai mici, în continuă scădere, potrivit PSNews.ro
„Deficitele gemene şi evenimentele politice au stârnit probabil îngrijorări în rândul investitorilor. Monedele regionale au o uşoară tendinţă de depreciere”, a declarat Ciprian Dascălu economist şef la Banca Comercială Română.
Şi analistul economic Dragoş Cabat pune evoluţia slabă a leului pe seama instabilităţii politice. „BNR a intervenit, a stopat şi chiar inversat trendul, dar acum acesta se reia, pe măsură ce incertitudinile politice interne şi internaţionale continuă. BNR nu o să mai intervină până nu vom avea fie un guvern acceptat, fie picat”, afirmă Dragoş Cabat.
Ionuţ Dumitru susţine o parte din aceste argumente. „Nu ştiu dacă are sau nu are legătură cu situaţia politică, ci mai degrabă trebuie să ne uităm la factorii fundamentali din spate. Cursul se depreciază nu de ieri, de azi. Are o tendinţă de depreciere de ceva timp pe fondul deteriorării factorilor fundamentali care ţin de deficitul de balanţă comercială, care s-a accentuat în ultimii ani. Şi avem un deficit de cont curent printre cele mai mari din Europa, şi acest dezechilibru e generat de deficitul bugetar, în cea mai mare parte“, a spus el.
Iancu Guda, preşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari, mai aduce ca motive accentuarea tensiunilor geopolitice, protecţionismul alimentat de populisme generalizate, precum şi problemele din China contribuie la creşterea primelor de risc (activele sigure se apreciază, inclusiv aurul). „Monedele din ţările emergente cu deficite duble (comercial şi fiscal) sunt cele mai expuse. Iar România înregistrează cele mai mari deficite gemene raportate la PIB din UE…“, a declarat Guda pentu Digi 24.
Ministrul interimar al Finanţelor, Florin Cîţu, consideră şi el că deprecierea leului este corelată cu deprecierile din regiune, în condiţiile în care zlotul şi forintul s-au depreciat în urma unor mişcări de fluxuri internaţionale.
Profesorul de economie Cristian Păun este de părere că moneda unei ţări inflaţioniste, cu deficit extern imens, deficit bugetar în creştere (mai ales structural) nu are cum să fie puternică. Dimpotrivă. „Diferenţa dintre leu şi marca germană e ca diferenţa între Dacie şi Mercedes. Fără performanţă în plan economic nu ai cum să ai o monedă stabilă sau puternică. Slăbiciunea leului pleacă de aici. Sau puterea lui. Deprecierea este un semn clar că mergem într-o direcţie greşită. Şi nu de azi, de ieri. E rezultatul incompetenţei unor guvernări care acumulează deficite, datorii şi vând iluzii“, spune el.
EFECTELE SLĂBIRII LEULUI
O depreciere a leului în raport cu moneda europeană va scumpi traiul şi va majora ratele la bănci, chiriile, alimentele şi alte bunuri din import, leasingul pentru maşini, facturile la telefonie şi multe altele.
Spre exemplu, o rată sau o chirie de 200 de euro, care la începutul anului trecut echivala cu 933,12 lei, înseamnă acum 960,52 de lei, adică un plus de 27,4 lei.
PROGNOZE PENTRU MONEDA NAŢIONALĂ
La finele lunii ianuarie, analiştii financiari CFA România anticipau o depreciere a leului în următoarele 12 luni, până la un curs 4,8823 lei/euro.
„Deprecierea leului este în linie cu prognozele noastre şi cu aşteptările pieţei. Pentru finalul primului trimestru, ne aşteptăm la un curs EUR/RON de 4,79 faţă de 4,81 mediana din sondajul Bloomberg. Pentru finalul anului vedem un curs EUR/RON de 4,87 faţă de mediana Bloomberg de 4,88“, afirmă Cristian Dascălu, BCR.
Întrebat dacă am putea vedea şi alte deprecieri ale monedei naţionale, Ionuţ Dumitru a spus că Raiffeisen Bank estimează un curs mediu de 4,85 lei pentru un euro. „Ne aşteptăm să nu avem o ajustare semnificativă a bugetului anul acesta şi ajustarea să fie amânată pentru anii următori, ceea ce va menţine cumva presiunea pe curs. Dar să sperăm că măsurile hotărâte de ajustare fiscale vor veni mai degrabă mai repede decât mai târziu“, a mai spus Ionuţ Dumitru.
