Premierul Florin Cîțu a anunțat că sunt discuții pe marginea Ordonanței de Urgență care va include măsurile care trebuie luate pentru a reduce din cheltuielile structurale.
”Sunt câteva lucruri pe care aș vrea să vi le spun despre aceste măsuri, de ce a fost important să le luăm. Știți foarte bine, vorbim despre un punct de pensie, care a fost modificat în modul în care creștea punctul de pensie în perioada PSD, din motive electorale, în septembrie. Rectificăm, corectăm această problemă şi vom crește punctul de pensie de la 1 ianuarie 2022, așa cum a fost şi până acum. Trebuie să fie foarte clar că anul acesta punctul de pensie este 1.442 de lei, mai mare decât a fost punctul de pensie mediu anul trecut, de aproape 1.280, în jur de 1.300, să spunem, dar mult mai mic decât este anul acesta. Anul acesta efortul suplimentar, prin creșterea pensiilor, la acest punct de pensie de 1.442 este deja de opt miliarde de lei. Deci, deja, am început bugetul cu opt miliarde de lei în plus, deci 19,2 miliarde de lei mai mult decât în 2019. Deci, în 2020 şi 2021 efortul cu plata pensiilor este de 19,2 miliarde de lei şi vorbim aici de o criză economică fără precedent în 2020 şi o perioadă de revenire în 2021. Mai mult, avem în ceea ce privește cheltuielile cu asistența socială, cât şi cele cu salariile, știți foarte bine că s-au dublat în perioada de guvernare PSD. S-a pornit de la 56 de miliarde de lei la finalul lui 2016 şi au ajuns la 110 miliarde de lei la finalul lui 2020. Este nevoie de măsuri structurale şi am anunțat câteva dintre acestea. Știți foarte bine că evoluția economiei României, din păcate, este sub lupa investitorilor străini, a agențiilor de rating şi din cauza măsurilor luate de PSD în perioada 2017-2019 România este singura ţară din Uniunea Europeană care este în procedură de deficit excesiv. /…/ În criza din 2008, majoritatea țărilor din UE, sau o mare parte din ele, erau în procedură de deficit excesiv. Astăzi, România este singura țară. Mai mult, în 2021 majoritatea țărilor din UE vor reduce deficitul aproape de 6%, un efort mult mai mare. Deci, şi noi trebuie să ne facem partea, mai ales că suntem singura ţară care este în procedură de deficit excesiv. Cred că trebuie să lăsăm ipocrizia deoparte şi trebuie să ne dăm seama că așa nu se mai poate, nu putem să mergem mai departe. Vorbim de cheltuieli care nu pot fi susținute de această economie, cheltuieli care au fost crescute din pix în ultimii patru ani de zile și care, bineînțeles, nu sunt tăiate, dar sunt plafonate, pentru a putea merge mai departe. Am spus Comisiei Europene, am spus agenției de rating, am spus tuturor investitorilor că în 2021 vom recalibra finanțele României și vom începe cu o creștere a veniturilor, care anul acesta este de aproape 13% față de anul trecut, și o plafonare a cheltuielilor. Cheltuielile cresc cu doar 5%, în condiţiile în care PIB-ul nominal este estimat să crească doar cu 7%. Încercăm, în aceste condiții, să menținem lucrurile sub control”, a declarat Florin Cîțu.
Ce se întâmplă cu voucherele de vacanță
Premierul României a explicat că vor fi folosite voucherele de vacanță de anul trecut.
”În ceea ce privește voucherele de vacanță, pentru că am văzut această discuție în spațiul public: pe lângă faptul că sunt văzute ca un spor, venit suplimentar, în România, astăzi, au fost prelungite voucherele de vacanță emise în 2019 și cele din 2020, ceea ce înseamnă că în economie sunt vouchere de vacanță în valoare aproape 2,4 miliarde de lei, care nu au fost folosite. Pentru că, ştiţi foarte bine, pe de-o parte industria ne spune că anul trecut a fost închisă, deci nu puteau să fie folosite voucherele de vacanță, pe de altă parte, pentru că am dat voie să fie folosite anul acesta, deja sunt în circulație vouchere de vacanță în valoare de 2,4 miliarde de lei. De aceea, voucherele de vacanță care ar fi trebuit emise anul acesta vor fi emise anul viitor şi avem această economie la buget”, a explicat premierul.
Cum rămâne cu facilitățile acordate studenților
Premierul a anunțat că transportul studenților va fi subvenționat în proporție de 50%.
”Un alt subiect care a fost dezbătut şi este în ordonanţa de urgență – este vorba de acea gratuitate introdusă de PSD în 2017 pentru transportul studenților; se modifică și se revine la 50%. Eu nu văd aici un capăt de ţară şi m-am uitat şi la ce se întâmplă în restul Europei. Să dau câteva exemple din ţări dezvoltate, ţări cu putere financiară mai mare. Austria – studenţii au o reducere de 60%, iar dacă aceştia călătoresc în grup, adulţii, însoţitorii călătoresc gratuit; elevii și ucenicii au gratuitate în schimbul unei taxe de 19,60 euro pe an. Belgia – studenții au până la 50% reducere, putând să aleagă dintr-o gamă largă de oferte; există și carduri pe care, în schimbul a 50 de euro, pot avea 10 călătorii pe orice distanță. Bulgaria – studenții până în 26 de ani au 50% reducere. Cehia – elevii și studenții între 18 și 26 de ani au reducere de 75%. Croația – studenții au reducere de 50% la un număr nelimitat de călătorii. Estonia – studenții au reducere de 30%. Finlanda – 30% reducere. Studenții și elevii au reducere în Franța de 5% la transportul feroviar. Grecia – nu există reduceri generale. Irlanda – reducerile variază între 40% și 50%. Italia – tinerii până în 30 de ani, deci nu doar studenții, beneficiază de o reducere între 30% și 50%. Lituania – studenții lituanieni sau din oricare alt stat al Uniunii Europene, precum și elevii, au reducere de 50%. Luxemburg – studenții până la 30 de ani se bucură de transport feroviar gratuit; deci Luxemburg este țara unde avem transport gratuit. Polonia – studenții până în 26 de ani și doctoranzii până în 35 de ani au reducere 51%. Portugalia – reducere 25%. Slovenia – până în 26 de ani, 30%. Spania – au reducere de 20%. Și Suedia – reduceri la clasa a doua și oferte speciale de tip last minute. În Regatul Unit, contra unei sume de 30 de lire poate fi achiziționat un card în baza căruia tinerii între 16 și 25 de ani au reduceri de 33%. Ungaria – studenții au reducere de 50%. România era țara care se afla în afara sistemului, deci era un sistem diferit, toate celelalte țări, țări mult mai dezvoltate, nu ofereau această gratuitate”, a mai explicat premierul.
