Într-un interviu pentru PS News, politologul și directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a explicat motivele pentru care principalele partide de la guvernare au scăzut în intenția de vot, deși, în mod normal, în primele luni de la alegeri ar fi trebuit să crească.
„Nu este o veste bună pentru partidele aflate la putere. În mod normal, la 6-7 luni după alegeri, partidele care câștigă alegerile ar trebui să aibă un scor mai mare în sondajele de opinie decât scorul pe care l-au obținut în alegeri. Nu se întâmplă acest lucru, dimpotrivă, PNL își conservă scorul din alegeri, iar USRPLUS este ușor sub acel scor. Explicațiile pot fi multiple, cum ar fi, spre exemplu, sincopele de la nivelul guvernării. De regulă, în alte cicluri electorale, atunci când un partid câștiga alegeri, primul an era un fel de lună de miere unde intenția de vot creștea cu 10-15% față de procentul obținut în alegeri. Faptul că nu se întâmplă acest lucru înseamnă pentru partidele aflate la guvernare care intră pe un deficit că vor cădea.
PSD își menține procentul obținut la alegeri, iar de regulă, partidele care nu reușesc să ajungă la guvernare au un scor mai mic în primul an comparativ cu scorul obținut în urma alegerilor, iar în cazul PSD, acesta se menține la un scor similar, un pic mai mare cu două procente față de ceea ce a obținut la alegeri.
AUR a avut în primele 3 luni o creștere importantă, iar acum pare să se plafoneze în jur de 14-15%”, spune Ștefureac.
De asemenea, politologul susține că AUR are șanse să crească în sondajele de opinie în situația în care partidele aflate la guvernare vor da dovadă de lisă de performanță.
„Probabil că cei din AUR nu s-ar fi așteptat să crească. Una dintre știrile principale ale alegerilor de anul trecut a fost că AUR a intrat în Parlament. Și nu a intrat oricum, ci cu un scor de aproape 10%.
Evident că după această surpriză ei au atras atenția opiniei publice, fiind extremi de vizibili prin principalii purtători de mesaje. Unul dintre principalii membri din partid nu mai este acum, dar la nivelul opiniei publice persistă o confuzie: dacă mai e în partid sau nu? Pe acest fond de surprize s-au alimentat opțiunile favorabile față de acest partid. Un scor de 15% este un scor mare.
În această situație, AUR reprezintă o provocare în fața partidelor principale de pe scena politică românească, în sensul în care ele trebuie să performeze pentru că, dacă nu se întâmplă acest lucru, orice vot de tip anti-sistem se va duce spre AUR.
Până acum, pe acest culoar anti-sistem a concurat și USRPLUS, lucru pe care nu îl mai poate face pentru că se află la guvernare, așadar, nu poți fi la guvernare și să fii anti-sistem. Prin urmare, acest culoar s-a eliberat complet pentru AUR și cred că lipsa de performanță a partidelor aflate la guvernare va influența evoluția sau involuția AUR”, conchide Remus Ștefureac.
Remus Ștefureac, director Inscop Research, publică pe pagina sa de Facebook un grafic care indică evoluția votului politic în ultimii doi ani: mai 2019 – iunie 2021. Potrivit politologului, în mod surprinzător, partidele aflate la putere au o intenție de vot similară sau chiar sub votul de la alegerile din urmă cu 7 luni. Ștefureac atrage atenția că, în mod normal, în primele 6-12 luni după preluarea guvernării, partidele aflate la putere ar fi trebuit sa aibă scoruri semnificativ mai mari decât cele obținute în alegeri. Însă, astăzi, PSD ocupă prima poziție în clasamentul partidelor, cu 30,2%, urmat de PNL 26,6%, AUR 14,2%, USRPLUS 13,2%, PRO România 4,3% și PMP 2,8%.
