Femeile reprezintă mai mult de jumătate din populația României, respectiv 51,1%.
Potrivit INS la 1 ianuarie 2018, în mediul urban, ponderea femeilor din ţara noastră este mai pronunţată decât în cel rural, cu peste 5,4 milioane (52,3% din totalul populaţiei urbane). În mediul rural, ponderea populaţiei feminine este de 49,7%.
În anul 2017, cele mai mari rate de fertilitate (născuţi-vii la 1.000 femei) s-au înregistrat în judeţele: Vaslui (57,5 la mie), Suceava (57,1) şi Bistriţa-Năsăud (54,5), iar cele mai scăzute în Mehedinţi (33,6 la mie) şi Gorj (33,3).
Fertilitatea feminină la nivel de ţară a fost de 44,5 copii născuţi-vii la 1.000 de femei.
Femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (27 de ani), comparativ cu cele din urban (29,8 ani). Cea mai ridicată vârstă medie la toate naşterile s-a înregistrat în municipiul Bucureşti (31,3 ani), iar cea mai scăzută în judeţul Călăraşi (26,4 ani).
Vârsta medie la căsătorie cunoaşte o tendinţă de creştere, ajungând, în 2017, la 30,1 ani la femei şi 33,3 ani la bărbaţi. Vârsta medie la prima căsătorie a crescut, de asemenea, în anul 2017, confirmând astfel tendinţa de amânare a încheierii primei căsătorii. Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 28,2 ani la femei şi 31,5 ani la bărbaţi.
La nivelul aceluiaşi an, s-au înregistrat 31.147 de divorţuri, cu o rată a divorţialităţii de 1,4 divorţuri la o mie de locuitori. Totuşi, nivelul divorţialităţii se menţine relativ scăzut comparativ cu alte ţări europene, confirmând caracterul de stabilitate al familiei în societatea românească, dacă avem în vedere că rata divorţialităţii în UE-28 a fost în anul 2015 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 1,9 la o mie de locuitori.
În ceea ce priveşte participarea populaţiei la activitatea economică, cele mai recente date, respectiv cele aferente trimestrului III 2018, relevă faptul că populaţia ocupată era de 8,8 milioane de persoane, iar dintre acestea femeile reprezentau 43%.
Din analiza structurii populaţiei feminine ocupate pe grupe de ocupaţii reiese că 1,3% au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori, 20,4% au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate, 7% erau tehnicieni sau alţi specialişti în domeniul tehnic, 6,5% au avut statutul de funcţionari administrativi, 21,6% au fost angajate ca lucrători în domeniul serviciilor, 20,4% şi-au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit, 8,1% au lucrat în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi, iar 14,7% au fost cuprinse în alte categorii de ocupaţii.
În privinţa gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 24% erau absolvente ale învăţământului superior, 4,4% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 41,2% au absolvit liceul, iar 12,4% şcoli profesionale şi de ucenici.
