Cosmin Marinescu, consilier prezidențial – Departamentul Politici Economice și Sociale, a făcut vineri o analiză complexă pe marginea bugetului pe 2019 pentru a prezenta motivele pentru care președintele Klaus Iohannis a decis să retrimită proiectul la Parlament, pentru a fi îmbunătățit.
- Prognozele anului 2019 sunt mult mai îndepărtate de un scenariu realist chiar decât cele aferente anului 2018.
- Pentru 2019, scenariul de creștere economică de 5,5% înseamnă orice altceva, nu și prognoză macroeconomică responsabilă, în special în situația în care importante economii partenere ale României resimt deja o încetinire economică.
- Un scenariu macrobugetar nerealist, așa cum ne prezintă Guvernul, înseamnă venituri pe hârtie, adică venituri care nu vor fi colectate în realitate. De unde rezultă că surse importante de cheltuieli sunt incerte, sunt lipsite de fundament.
- Analizele proiectului de buget pentru 2019 ne arată că veniturile sunt supraevaluate cu circa 10 miliarde lei, adică 1% din PIB, ceea ce reprezintă foarte mult în raport cu nivelul estimat al deficitului bugetar.
- Este lipsită de credibilitate obligația asumată discreționar de Guvern privind colectarea suplimentară de către ANAF a 7,5 miliarde lei, fără să fi fost prezentat un plan concret de măsuri care să arate creșterea eficienței în colectarea veniturilor.
- Veniturile din TVA, de exemplu, sunt proiectate în bugetul pentru 2019 cu o creștere de aproape 17% față de anul trecut, atunci când creșterea a fost de doar 11%, procent obținut oricum în mod speculativ, adică prin amânarea unor rambursări de TVA aferente ultimelor luni ale anului 2018 (situația care, evident, ne va costa pe deficitul în termen ESA). Oricum, în 2018, încasările din TVA au fost sub nivelul programat inițial prin legea bugetului.
- Analiza proiectului de buget arată subestimarea unor capitole de cheltuieli, sau chiar ajustări negative deliberate, așa cum s-ar putea să stea lucrurile chiar în cazul pensiilor.
- De exemplu, în proiectul de buget pus în dezbatere publică pe 31 ianuarie, cheltuielile cu pensiile din Bugetul asigurărilor sociale de stat erau prevăzute la 69,3 miliarde lei.
- După doar o săptămână, în bugetul adoptat de Guvern în 8 februarie, cheltuielile cu pensiile au devenit 68,1 miliarde lei, deci cu 1,2 miliarde lei mai puțin. Aceste prevederi au fost apoi votate în Parlament, pe 15 februarie.
- Există și alte capitole de cheltuieli susceptibile de subestimare, cum ar fi, de exemplu, cheltuielile cu contribuția României la bugetul Uniunii Europene
- În privința investițiilor, tocmai pentru că bugetul anului 2019 a fost prezentat drept un buget al investițiilor, este elocventă reducerea cheltuielilor de capital din bugetele autorităților publice locale cu peste 1 miliard lei față de execuția anului anterior, ceea ce, evident, va afecta negativ proiectele de investiții ale autorităților locale.
- În esență, investițiile din bani naționali pentru autoritățile publice locale se găsesc, în bugetul 2019, la un minim istoric de 1,2% din PIB.
- Deși investițiile sunt puține, sunt și întârziate. Guvernul însuși a periclitat investițiile autorităților publice locale, prin întârzierea cu care a trimis bugetul în Parlament, întârziere de 3 luni de zile – 11 februarie 2019 față de termenul legal de 15 noiembrie 2018.
- În privința administrațiilor publice locale, proiectul de buget pentru 2019 prevede o schimbare esențială. Este vorba despre o găselniță a Guvernului în ceea ce privește finanțarea sistemului de protecție a copilului, a centrelor pentru persoanele cu dizabilități și a sistemului de protecție pentru persoanele cu handicap.
- Toate aceste servicii sociale au fost transferate din bugetul de stat în sarcina bugetelor locale, în sarcina UAT-urilor, a unităților administrativ-teritoriale cum se numesc acestea.
- După ce Guvernul a stabilit că UAT-urile primesc 60% din cotele defalcate din impozitul pe venit, Guvernul recurge apoi la transferul acestor servicii sociale către UAT-uri, parcă nevrând ca primarii, în 2019, să rămână cu mai mulți bani.
- La nivel național, situația se prezintă astfel: asistența socială transferată bugetelor locale necesită, în 2019, cheltuieli de circa 6,5 miliarde lei. Potrivit proiectului de buget, sursele de finanțare sunt constituite din: (1) sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale și (2) venituri proprii ale UAT-urilor.
- În privința deficitului bugetar, proiectul de buget ignoră o serie de prevederi ale Legii responsabilității fiscal-bugetare, cele cu privire la obiectivul bugetar pe termen mediu – celebrul MTO- dar și cele referitoare la măsurile care se impun în cazul unor abateri temporare ale deficitului, așa cum este în prezent situația României.
- De fapt, deviația deficitului bugetar față de obiectiv pare să se permanentizeze, în cazul nostru, situație de natură să atragă riscuri și vulnerabilități suplimentare, cum ar fi creșterea dobânzilor, precum și creșterea datoriei publice în următorii ani, evident, cu efecte negative în perspectivă asupra nivelului de trai.
- Mărimea deficitului, de 2,76% din PIB, arată că ajustarea față de anul 2018 este practic inexistentă. Aceasta contravine recomandării Consiliului Uniunii Europene din 27 noiembrie 2018, conform procedurii de deviație semnificativă a deficitului bugetar, recomandare ce prevede o ajustare structurală de 1% din PIB în 2019.
- În schimb, bugetul actual, prin legea plafoanelor, prevede ajustări structurale abia din 2021, ceea ce arată că Guvernul, aflat în pană de soluții, își tot amână angajamentele asumate.
