Peste 6 milioane de români au spus „DA!” la Referendumul convocat de președintele Klaus Iohannis, în data de 26 mai. Între timp au fost consultări la Cotroceni cu partidele politice, unele s-au raliat propunerii de a semna un Acord prin care și-au asumat să pună în practică rezultatele acestui referendum.
Ulterior, partidele politice au depus mai multe proiecte de modificare a Constituției. CCR a validat rezultatul referendumului, însă cu privire la propunerile inițiate de partidele politice judecătorii CCR au decis că interdicţia de a amnistia şi graţia faptele de corupţie trebuie stabilită prin lege. Politicienii de la Putere nu au ratat ocazia să îl acuze pe președintele Klaus Iohannis. Doar vine campania pentru alegerile prezidențiale și e nevoie de un ”adversar”. Vorba deputatului ”decan” social democrat din Mehedinți, Alexandru Bălănescu: ”Să facem în așa fel încâtca cel care ne-a OBSTACULAT, președintele Iohannis, să piardă intrarea la Cotroceni – pentru că a menținut această stare conflictuală.”
OBSTACULATUL trebuie să fie carotat. Așa că decizia CCR pare că vine mănușă, în lupta cu ”cel care a menținut starea conflictuală”. Și totuși, dacă analizăm la rece, decizia CCR nu are legătură cu referendumul, pentru că în întrebările care au fost adresate nu se pomenea nimic de modificarea Constituției.
Art. 1. – Poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național:
1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție;
2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe.
Art. 2. – Pentru realizarea celor prevăzute la art. 1, cetățenii sunt chemați să se pronunțe prin DA sau NU cu privire la următoarele întrebări:
1. Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?
2. Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?
Și peste 6 milioane de români au răspuns DA. Deci, nimic nu este pierdut. Doar partidele trebuie să găsească formula corectă, pentru a respecta voința românilor care au spus DA la referendum și pentru a se pune în acord cu decizia CCR. Așa că declarațiile belicoase, pe tema deciziei CCR de joi 18 iulie, le putem încadra la ”politicianiste” și arme de luptă împotriva OBSTACULATULUI.
