Skip to content
Ediția de astăzi Social

Ce prevede rectificarea bugetară

Guvernul a aprobat cea de a treia rectificare bugetară pe anul 2020, prin care deficitul bugetar a fost majorat la 9,1% din PIB, respectiv 96 de miliarde de lei, construit pe o contracție economică de 4,2%, cu deflatori PIB de 3,4% și un PIB nominal de 1.050 de miliarde de lei.

Deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se majorează cu 5 miliarde de lei, din care 4,2 miliarde de lei provin din diminuarea veniturilor bugetului general consolidat și 0,8 miliarde de lei prin majorarea cheltuielilor bugetului general consolidat. Veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la valoarea de 337,8 miliarde de lei, respectiv, 32,2% din PIB, din care 298,3 miliarde de lei – 28,4% din PIB venituri din economie – și 39,5 miliarde de lei – 3,8% din PIB fonduri externe nerambursabile. Această estimare a veniturilor bugetului general consolidat, suma este mai mare decât suma încasată anul trecut, în 2019, la bugetul general consolidat. Cheltuielile bugetului general consolidat sunt estimate în valoare de 433,8 miliarde lei, respectiv, 41,3% din PIB. Prin această rectificare se asigură continuarea finanțării investițiilor, astfel că aceste investiții sunt estimate la 55 de miliarde de lei, în creștere față de bugetul inițial cu 4,4 miliarde de lei. Așa cum am menționat, cheltuielile pentru investiții au fost pe primele zece luni în valoare de 35,4 miliarde de lei, depășind sumele investite pe tot anul în 2016, în 2017, precum și în anul 2018. În plus, prin această rectificare se asigură finanțarea necesară în domeniul sănătății, al asistenței sociale și educației”, a declarat ministrul Finanțelor Publice.

Florin Cîțu a mai explicat ce suplimentări de bugete s-au făcut la ministere.

Un miliard de lei pentru Ministerul Sănătății, un miliard pentru plata facturilor aferente proiectelor finanțate din Programul Național de Dezvoltare Locală – PNDL, 1,1 miliarde de lei subvențiile în agricultură din fonduri externe nerambursabile, 165 de milioane de lei pentru despăgubirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal afectat de secetă și pentru sprijinul la motorina utilizată în agricultură, 879 milioane lei la Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, din care 130 de milioane de lei pentru participarea la capitalul social al operatorilor economici aflați sub autoritatea ministerului și 49 de milioane de lei pentru derularea proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020; 1,2 miliarde de lei suplimentarea Fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului și 567 de milioane de lei reprezentând contribuția la bugetul UE și plata suplimentară pentru suplimentarea fondului instrumentului financiar pentru sprijin de urgență în vederea refinanțării producătorilor de vaccinuri SARS-CoV-2 din portofoliul Comisiei Europene, pentru a asigura accesul României la vaccinuri. De asemenea, s-au asigurat economii la Ministerul Finanțelor Publice, în special la cheltuieli de personal, de 80 de milioane de lei, realizându-se realocări în interiorul bugetului pentru asigurarea plății despăgubirilor CEDO. Deci, de la bugetul inițial al Ministerului Finanțelor Publice s-au realizat economii pe cheltuieli de personal de 134 de milioane de lei, în urma reorganizării și modului de lucru telemuncă”, a mai explicat demnitarul.

Cât despre bugetul asigurărilor sociale de stat Florin Cîțu a spus că  ”o influență pozitivă de aproximativ 1,8 miliarde de lei, asigurându-se sumele pentru plata pensiilor recalculate și majorate, precum și pentru plata măsurilor active aprobate pentru combaterea efectelor negative create de pandemia COVID-19: șomajul tehnic, măsura 41,5% – deci plata a 41,5% din salariul brut -, munca flexibilă”.

În ceea ce privește bugetele locale, continuă mecanismul de tip SWAP, aprobat inițial prin Ordonanța nr.130/2020 în scopul achitării plăților restante înregistrate în contabilitatea unităților, subdiviziunilor administrativ-teritoriale, inclusiv a instituțiilor finanțate integral sau parțial din bugetul local și a spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale la data de 30.09.2020 și repartizarea sumelor pe județe și sectoare aferente programului pentru școli al României în perioada septembrie-decembrie a anului școlar 2020-2021. Acestea sunt elementele cele mai importante din a treia rectificare bugetară pentru anul acesta. Așa cum am spus, influența este de creștere a deficitului bugetar la 9,1% pentru 2020”, a mai explicat ministrul Finanțelor Publice.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.