Skip to content
Spot

Cum vor proceda liberalii la moțiunea de cenzură. Strategia adoptată la ultima ședință a PNL

Liberalii au discutat, luni, la ședința Biroului Executiv al partidului, și despre strategia pe care o vor adopta moțiunea de cenzură anunțată de social-democrați. Astfel, s-a decis ca în ziua votului, liberalii să participe la ședință, dar să nu se ridice din bănci, au precizat surse liberale.

Amintim că președintele PSD Marcel Ciolacu a declarat luni că partidul va depune săptămâna viitoare moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Cîțu. Ciolacu a spus că dacă moțiunea trece, propunerea PSD de premier este Alexandru Rafila, iar guvernul ar putea fi unul minoritar, potrivit PSNews.ro

Alexandru Rafila este propunerea de prim-ministru. Vom discuta dacă moțiunea va trece (n.red. despre partidele care vor forma un nou guvern). Poate să fie și un guvern minoritar. Am exclus colaborarea cu PNL”, a declarat Ciolacu.

Întrebat de ce nu a discutat cu AUR să semneze moțiunea de cenzură înainte de depunerea ei, Cioalcu a răspuns: „Avem strategia noastră de partid și o facem în interiorul partidului”.

„Eu sper ca la sfârşitul aceste motiuni să scăpăm de acest guvern. Vom duce negocieri cu toţi cei dispuşi să voteze această moţiune, de la toate formaţiunile politice. Începem pe acest text finalizat să ducem negocierile. În cazul în care va trece moţiunea, îi anunţ pe parlamentarii PSD că va urma o sesiune extraordinară pentru votarea unui nou guvern”, a declarat președintele PSD.

„Dacă va trece moțiunea, președintele României va intra în spiritul Constituției”, a mai spus Marcel Ciolacu.

Guvernul condus de Florin Cîțu a fost învestit în 23 decembrie, după mai multe săptămâni de negocieri între PNL, UDMR și USR PLUS care au format  Coaliția de Guvernare.

O moțiune de cenzură depusă de social-democrați, potrivit ultimei configurații a Parlamentului, va fi din start sortită eșecului. PS News a consultat site-ul Camerei Deputaţilor şi pe cel al Senatului şi a calculat cum stau lucrurile la nivel de grupuri parlamentare și de câte voturi ar avea nevoie opoziția pentru a înlătura Guvernul Cîțu.

Astfel, Partidul Social Democrat are 157 de parlamentari (110 deputaţi şi 47 de senatori), în timp ce coaliţia PNL+USRPLUS+UDMR înregistrează 243 de aleşi (168 deputaţi şi 75 de senatori), astfel:

134 PNL (93 deputaţi + 41 senatori);

80 USPLUS (55 deputaţi + 25 senatori);

29 UDMR (20 deputați + 9 senatori)

La o primă vedere, PSD nu are nicio şansă, fiind cu 86 voturi în spatele coaliţiei, însă ei s-ar putea baza pe voturile AUR – 32 la Camera Deputaților și 14 la Senat. În acest caz, ar rezulta un plus de 46 de voturi, care s-ar adăuga celor 157  pe care deja le are PSD, ajungând la un total de 203 de voturi. La aceste voturi se mai pot adăuga încă 5-6 voturi de la minorități, însă chiar și așa tentativa PSD de a da jos Guvernul Cîțu ar fi un eșec. Asta dacă nu asistăm la dezertări din PNL, USRPLUS sau UDMR.

Ce spune legea

Art. 113 – Moţiunea de cenzură – Constituția României

(1) Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, pot retrage increderea acordata Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.

(2) Motiunea de cenzura poate fi initiata de cel putin o patrime din numarul total al deputatilor si senatorilor si se comunica Guvernului la data depunerii.

(3) Motiunea de cenzura se dezbate dupa 3 zile de la data cand a fost prezentata in sedinta comuna a celor doua Camere.

(4) Daca motiunea de cenzura a fost respinsa, deputatii si senatorii care au semnat-o nu mai pot initia, in aceeasi sesiune, o noua motiune de cenzura, cu exceptia cazului in care Guvernul isi angajeaza raspunderea potrivit articolului 114.

Art. 114 – Angajarea răspunderii Guvernului

(1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

(2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113.

(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.

(4) În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.