Prelungirea stării de alertă, care se încheie oficial pe 16 iunie, este ultimul subiect de discordie politică din România. Președintele Klaus Iohannis și PNL, alături de specialiști precum Alexandru Rafila, membru în Comitetul Executiv al OMS, susțin necesitatea prelungirii restricțiilor, în timp ce partidele care compun majoritarea parlamentară se opun.
Pentru PSD, de pildă, numărul zilnic de cazuri de contaminare cu coronavirus nu este un argument suficient, cerând ”dovezi științifice” în favoarea continuării stării de alertă, ALDE susține că Guvernul are ca scop ascuns evitarea unei moțiuni de cenzură, partidul lui Ponta s-a întors la rădăcinile sale politice, susținând tot ce susține PSD, iar USR, singurul aliat posibil al liberalilor, e indecis, potrivit PSNews.ro
PSD vrea ”dovezi epidemiologice”
PSD a anunțat deja că nu va vota prelungirea stării de alertă, purtătorul de cuvânt al partidului, Lucian Romașcanu, precizând că „nu există niciun fel de dovadă epidemiologică” care să justifice această decizie.
„În primul rând vreau să încep prin a sublinia schimbarea de ton a președintelui care de la «un parlament toxic» am ajuns la «dragi parlamentari». Ideea este în felul următor: Nu avem în acest moment din partea președintelui sau a specialiștilor niciun fel de dovadă epidemiologică necesară prelungirii stării de alertă”, a spus purtătorul de cuvânt al PSD.
De asemenea, acesta a subliniat că nici testarea în masă nu a început, proces care ar fi trebuit să arate gradul de imunizare a polulației la noul coronavirus. ”În momentul de față, în România se fac 4500-5000 de teste pe zi, ceea ce este extrem de puțin”, a punctat Romașcanu.
,,(Președintele Klaus Iohannis – n.r.) nu este convingător pentru că nu vine cu absolut niciun fel de dovadă științifică. În rest, și iertați-mă dacă credeți că această declarație a mea este în notă politică, dar starea de alertă de până acum a însemnat achiziții făcute fără niciun fel de respectare a procedurilor sau tot felul de tunuri financiare care nu pot fi legitimate de PSD prin votul unei prelungiri de stare de alertă. În acest moment, cu argumentele date de președinte, decizia PSD este de a nu vota în continuare starea de alertă”, a declarat Lucian Romașcanu.
ALDE pune pariuri și vorbește de ”o invazie a marțienilor”
De aceeași parte a baricadei se află și ALDE, foștii aliați ai social-democraților. Reprezentanţii ALDE au acuzat Executivul că pregăteşte prelungirea stării de alertă, după data de 15 iunie, pentru a evita o moţiune de cenzură.
”Punem pariu că Parlamentul nu va mai vota această stare excepţională”, avertizează partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu.
”Şi atunci vor trebui să găsească un alt motiv ca să scape de moţiune. Le sugerăm o invazie a marţienilor, nu de alta dar a mai invocat-o dl Cîţu când nu îi mergea site-ul! Cu toate măsurile de <relaxare> care s-au luat, starea de alertă este evident că se păstrează nu pentru populaţie, ci pentru interesele guvernanţilor”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a partidului.
La rândul său, președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a acuzat că menținerea stării de urgență după 15 iunie este doar ”o manevră electorală a a dlui Iohannis și a Guvernului Său”.
”Fiecare zi care trece ne mai dă o dovadă de cât de strâmb și complet lipsit de logică este acest Guvern. ALDE nu va vota prelungirea unei stări de alertă la nivel național. ALDE susține revenirea la o normalitate responsabilă și intervenția cu stări excepționale doar în județele sau orașele unde ar putea apărea focare de infecție cu noul coronavirus. Menținerea unei stări permanente de panică este doar o manevră electorală a dlui Iohannis și a Guvernului Său, o manevră care ne afectează negativ pe noi toți”, a scris Tăriceanu, pe pagina sa de Facebook.
Pro România votează alături de ”partidul-mamă”
Tot împotriva prelungirii stării de alertă vor vota și parlamentarii Pro România, în mare parte foști social-democrați.
„Vom face exact ce am făcut şi la votul anterior, atunci când toţi parlamentarii Pro România am votat împotriva instituirii stării de alertă. Dacă credeam în urmă cu trei săptămâni, cu atât mai mult credem acum că, din punct de vedere economic, în primul rând, România nu mai poate să stea într-o stare care prevede atât de multe restricţii. În al doilea rând, ca psihologie socială, în acest weekend a fost aşa, un fel de descătuşare a oamenilor după trei luni de închis. Și, în al treilea rând, analizând cifrele ţărilor din jurul nostru, absolut toate, România are, într-adevăr, cel mai mare număr de persoane infectate, cel mai mare număr de persoane decedate şi a avut cele mai dure restricţii. Deci aceste restricții nu au fost în direcția bună”, a spus Victor Ponta, la Digi24.
Președintele Pro România susține că nu trebuie să ne relaxăm, ci doar să învățăm să trăim cu virusul ,,cel puţin până vom avea un vaccin sau când vom fi siguri că a dispărut”.
USR, singurul posibil aliat al liberalilor, e nehotărât
Singurul sprijin pe care s-ar putea baza liberalii ar putea veni din partea USR, doar că partidul lui Dan Barna este deocamdată nehotărât. O decizie privind prelungirea stării de alertă va „depinde foarte mult de datele pe care Guvernul le va prezenta în susţinerea unei eventuale solicitări”, a spus Barna, potrivit Agerpres.
„Starea de alertă ar putea fi prelungită acolo unde se justifică, dar la nivel naţional, în momentul de faţă, pe datele curente, nu par să existe temeiuri. (…) În proiectul de lege care urmează să fie adoptat cu privire la această prelungire ar trebui să existe posibilitatea ca la nivelul unor localităţi, nu doar la nivelul regiunilor ţării, în locuri punctuale, să fie menţinută această situaţie, dacă este cazul.(…) Toate aceste măsuri trebuie luate cumva integrat pe situaţia reală epidemiologică pe care o avem într-un loc sau altul. Purtarea măştii la nivel naţional, în toate locurile şi în localităţi unde sunt două-trei cazuri active sau nu mai este niciun caz activ, nu e totuşi rezonabil. Toate măsurile, inclusiv cea privind purtarea măştii, trebuie integrate în contextul datelor legate de cazurile active reale, numărul de testări, pentru că dacă scade numărul de testări e posibil să avem şi o falsă percepţie de siguranţă. În ultima perioadă am văzut o reducere a numărului de informaţii privind testarea”, a precizat Dan Barna.
