Skip to content
Focus Recent

Scandal cu pesta porcină! Ies la iveală detalii despre fiul lui Dragnea care crește porci

Focarele de infecție cu pestă porcină s-au răspândit în mai multe județe din țară. Sute de porci au fost sacrificați și asta a adus cu sine majore pierderi financiare. Au apărut informații că autoritățile publice nu au luat toate măsurile pentru a preveni acest dezastru. Mai mult chiar, concluziile unei anchete jurnalistice realizată de cei de la Libertatea ridică o serie de întrebări serioase cu privire la acțiunile fiului liderului PSD Liviu Dragnea, care gestionează o afacere cu creștere de porci. Se pare că fiul liderului PSD a scăpat de 10.000 de porci înainte de molimă.

Între timp, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară pentru Siguranța Alimentelor anunță că de la data confirmării prezenței Pestei Porcine Africane (PPA) în țara noastră, pentru prima oară, în 31 iulie, în județul Satu-Mare, se constată că în zona de N-V a României boala evoluează lent, chiar staţionar, confirmându-se în 14 localităţi din judeţele Satu-Mare, Sălaj şi Bihor. Au fost afectaţi 13 porci mistreți și au fost uciși 175 de porci domestici.

Evoluția focarelor de PPA se prezintă astfel:

Regiunea de N-V a României:

  • Județul Satu Mare – 6 focare în gospodăriile populației și 9 cazuri la porci mistreți,
  • Județul Bihor – 21 de focare în gospodăriile populației și un caz la mistreț,
  • Judeţul Sălaj – 2 cazuri la mistreţi.

Regiunea de S-E a României:

Județul Tulcea – 471 de focare, din care 467 focare în gospodăriile populației, un focar în exploataţie comercială de tip A, 3 focare în exploatații comerciale industriale și 17 cazuri la porci mistreți,

  • Județul Brăila – 14 focare în gopodăriile populației,
  • Județul Constanța – 16 focare în gospodăriile populației,
  • Judeţul Ialomiţa – 16 focare în gospodăriile populației,
  • Judeţul Galaţi – un focar într-o gospodărie.

Pesta porcină nu afectează oamenii, însă pierderile sunt foarte mari la nivel economic. PNL se implică în acest scandal și cer explicații în urma apariției mai multor informații, care arată că autoritățile au făcut niște pași greșiți și de aici s-a ajuns la infecția cu pestă porcină.

Deputatul PNL Adrian Oros, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, a ridicat 10 întrebări la care crede că ar trebui să răspundă de urgență Liviu Dragnea, Geronimo Brănescu (președinte ANSVSA) și Petre Daea (ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale).

  • 1. De ce nu s-a restricționat circulația animalelor (inclusiv a porcilor) încă din anul 2017, când a fost diagnosticat primul focar de pestă porcină africană (PPA)? Dimpotrivă, în populismul lui, ministrul Daea a făcut presiuni să se deschidă târgurile de animale!
  • 2. De ce anul acesta, după apariția pestei porcine africane, președintele ANSVSA nu a dispus inspecții (examene clinice) în exploatațiile cu animale, așa cum prevăd normele sanitare veterinare? În celelalte state membre UE, aceste inspecții se fac de două ori pe an, chiar dacă nu evoluează boli grave. Au fost solicitări repetate din partea medicilor veterinari, inclusiv la mitingul de protest din primăvara aceasta, din fața instituției ANSVSA. Putea fi identificată boala din timp și se diminuau mult pierderile de animale, pentru că având în vedere prevederile Deciziei CE 709/2014, art. 8, lit. d, se poate face comerț si export din zone libere de PPA, dacă animalele provin din exploatații care au făcut obiectul inspecțiilor de două ori la interval de 4 luni. Nu se bloca astfel toată țara.
  • 3. De ce ANSVSA nu a deblocat Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor? Baza de date nu poate fi utilizată pentru punerea în aplicare și verificarea restricțiilor de circulație a animalelor.
  • 4. De ce Guvernul a modificat abia în aceste zile legislația cu privire la vânătoarea mistreților, deși când are alte interese poate să emită Ordonanțe de Urgență în fiecare săptămână?
  • 5. De ce Centrul Național pentru Combaterea Bolilor s-a convocat abia pe data de 28 Iunie, deși primul focar de PPA în Tulcea a apărut în 10 Iunie ?
  • 6. De ce Consiliul Științific al ANSVSA a fost convocat abia la sfârșitul lunii Iulie, iar planul de eradicare al PPA a fost trimis la Monitorul Oficial abia în data de 6 August?
  • 7. De ce nu s-au procurat din timp (adică din anul 2017) mijloace de incinerare pentru animalele bolnave și nu s-au stabilit locuri de îngropare predeterminate pentru eliminarea alternativă a cadavrelor care nu pot fi incinerate (pct. 4, anexa IV, Directiva 92/119/CEE)?
  • 8. De ce nu s-a intensificat programul de supraveghere pasivă la mistreț (examen de laborator din probe recoltate de la animale bolnave sau sănătoase) și nu s-a aplicat această supraveghere în fermele comerciale? De ce nu s-a instituit un program de supraveghere activă la porcii domestici, prin identificarea de anticorpi la animale clinic sănătoase, ca soluție pentru județele limitrofe celor în care evoluează boala?
  • 9. De ce conducerea ANSVSA a refuzat constant colaborarea cu Colegiul Medicilor Veterinari din România si cu Asociațiile de Crescători de Animale?
  • 10. De ce nu s-a făcut de la început o informare corectă a proprietarilor de porcine, celor din industria de profil, a întregii populații, privind măsurile care se impun, obligațiile ce le revin, precum și gravitatea consecințelor nerespectării acestor măsuri?

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.