Ne despart mai puțin de două săptămâni până la alegerile parlamentare din 6 decembrie. Majoritatea sondajelor îi dau favoriți pe liberali, urmați de PSD și USR-PLUS. Două partide vor avea serioase emoții pentru a prinde pragul de 5%, iar pandemia de coronavirus ar putea avea un impact negativ asupra prezenței la vot. Să vedem așadar cum stau lucrurile.
PNL, favorit în alegeri
În ciuda faptului că liberalii s-au erodat serios la guvernare pe fondul gestionării pandemiei de Covid-19, ei rămân favoriți pentru prima poziție. E drept că măsurile impopulare luate în timpul pandemiei îi vor costa voturi, dar liberalii au avut un avantaj serios: la începutul anului mai toate sondajele îi dădeau pe cei de la PNL în jurul unui procent de 40%, așadar ei au avut de unde să cedeze procente. Altfel ar fi stat lucrurile dacă liberalii aveau un capital politic mult mai mic la începutul anului, potrivit unei analize realizată de PSNews.ro
Scandalurile din PSD care au culminat cu arestarea fostului președinte Liviu Dragnea și cu pierderea guvernării în 2019 au ajutat la creșterea capitalului politic al PNL, văzut de electorat ca principală alternativă în fața PSD-ului. În plus, liberalii mai au un avantaj în prezent: Klaus Iohannis. În ciuda faptului că președintele și-a depășit cu mult prerogativele, devenind la rândul său un „președinte jucător”, campania pe care o face Klaus Iohannis PNL-ului este vitală. De ce? Pentru că Iohannis este singurul om politic din România cu cea mai mare legitimitate. Președintele este ales în mod direct, având o legitimitate incomparabilă cu a altor parlamentari. Folosindu-se de propriul capital politic, Iohannis a devenit principalul vector de imagine al PNL. Așadar, în ciuda erodării evidente, liberalii rămân favoriți în alegeri și deci favoriți să formeze viitorul guvern.
PSD și USR-PLUS se luptă pentru a doua poziție
Pentru a doua poziție avem doi candidați: PSD și USR-PLUS. Avantajul este însă de partea social-democraților din cel puțin trei motive. În primul rând PSD, spre deosebire de USR-PLUS a fost principalul critic al guvernării PNL, fiind astfel și principalul partid de opoziție. USR-PLUS nu s-a poziționat clar: pro sau contra PNL dintr-un motiv foarte simplu: pluseriștii se gândeau că vor forma o alianță cu PNL după parlamentare, așadar nu ar fi înțelept să critici prea dur viitorul tău partener de guvernare. Doar că pe măsură ce lucrurile au devenit din ce în ce mai neclare în ceea ce privește o viitoare alianță USR-PLUS-PNL, pluseriștii au început să lanseze tot mai multe critici înspre PNL, limitându-se însă la lucruri destul de punctuale pentru a nu-i întoarce complet pe liberali împotriva lor. PSD a rămas așadar principalul partid de opoziție, văzut de o mare parte a electoratului drept principala alternativă la PNL. În al doilea rând, PSD și USR-PLUS nu împărtășesc același bazin electoral. Dimpotrivă, USR-PLUS și PNL împart mai degrabă o mare parte din același bazin, în timp ce bazinul electoral al PSD este cu totul altul. Așadar social-democrații au și aici un avantaj semnificativ față de USR-PLUS. Nu în ultimul rând, social-democrații mai au un avantaj important: reprezentarea în teritoriu. Alegerile locale au adus câteva schimbări importante pentru ambele partide: PSD a pierdut mai multe județe printre care Iași și Constanța, în timp ce USR-PLUS a câștigat unele județe precum Brașov și Timiș. Totuși, PSD rămâne mult mai prezent în teritoriu față de USR-PLUS, fiind aproape de paritate cu PNL. Având aceste trei avantaje majore în fața USR-PLUS, PSD are prima șansă pentru poziția a doua.
Pro România și PMP au mari emoții
Două partide, Pro România și PMP, au mari emoții în a prinde pragul de 5% necesar pentru a intra în Parlament. În ciuda migrației politice de la PSD la Pro România începută în 2019 și a predicțiilor din majoritatea sondajelor de opinie, partidul lui Ponta a înregistrat un eșec major în alegerile locale. Lipsa reprezentării în teritoriu ar putea cântări decisiv în scrutinul din 6 decembrie. Același lucru poate fi spus și despre PMP. Partidul a fost parțial reînsuflețit de candidatura lui Traian Băsescu la Primăria Capitalei, însă plusul de imagine s-ar putea să nu fie suficient. Mai degrabă șansa celor două partide va ține de prezența la vot, șansele lor scăzând invers proporțional cu numărul celor care se vor prezenta la urne.
Pandemia de Covid-19 și prezența la urne
La alegerile locale pandemia nu a influențat într-o manieră atât de mare prezența la vot, ea rămânând în parametrii “tradiționali”. La alegerile parlamentare, pe fondul agravării lucrurilor în mai multe localități din România, pandemia ar putea conduce la o prezență mai mică la nivelul țării. E drept că și la precedentul scrutin din 2016 prezența a fost una extrem de redusă, chiar și fără pandemia de Covid-19. De atunci însă am văzut și o mai mare maturizare din partea electoratului care a înțeles că prezența redusă la vot poate conduce la rezultate neașteptate în alegeri. Prin urmare ne așteptăm la o prezență în jurul cifrei de 40%, poate ușor mai mică față de cea de la locale. Nehotărâții s-ar putea să absenteze masiv, lucru care va dezavantaja partidele mici, cele care se chinuie să treacă pragul electoral. Per total vom avea o nouă rundă de alegeri atipice, la fel ca la locale, pe fondul pandemiei de Covid-19.
