După aproximativ două luni de pandemie, românii au fost puși în situația de a se adapta din mers modificărilor aduse felului în care funcționează sistemul de sănătate, implicit prin felul în care accesează serviciile medicului de familie, sau orice altă autoritate din sistemul medical.
Din fericire, toate aceste aspecte au apărut într-o perioadă în care nu au mai existat nemulțumiri legate de salariile celor din sistemul medical. Ba, mai mult, există și situații în care pacienții spun că imediat după ce salariile au fost mărite în 2019, în loc să se îmbunătățească relația medic-pacient, aceasta s-a răcit. Medicii nu își mai dau silința atât de mult, aflându-se într-o fugă continuă în timpul orelor de program, de la un spital de stat, la cabinetul privat, eventual chiar și o normă didactică întreagă sau parțială la o Facultate de Medicină. Așadar, e tot mai greu de respectat orarul afișat la cabinetele medicale din instituțiile de stat, și de prea mult timp se pontează 8 ore de lucru doar pe hârtie, potrivit PSNews.ro
Pe de altă parte, să nu uitîm si de lipsa de coerență și claritate a reglementărilor apărute, scurt-circuite de comunicare între instituțiile statului, fie că e vorba de Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ori la nivel local, prin CJAS-uri, ori DSP -uri, pornind de la orice formă de control a unui act medical, haosul legat de eliberarea concediilor medicale acordate persoanelor aflate în carantină la domiciliu, lipsa scrisorilor medicale, discontinuități în aprovizionarea cu anumite medicamente și terminând cu lipsa materialelor și a echipamentelor de protecție.
Pentru pacient nu s-a schimbat nimic, rămâne la fel de spășit și umilit pe holurile spitalelor, policlinicilor, cabinetelor medicale, trimis pe drumuri, de la stat, al privat, mereu cu mâna în buzunar. Nimic nou pentru el.
Medicii de familie, tratați cu egalitate?
În acest context, medicii de familie, s-au plâns în mai multe rânduri că nu ar fi fost tratați la egalitate cu ceilalți colegi de breaslă, deși cel puțin în pandemia de coronavirus au fost și ei unii dintre cei care au supravegheat starea de sănătate a populației aflate la domiciliu, prin consultația la distanță, care le-a permis să protejeze populația față de riscul de infectare, prin consilierea pacienților care erau în izolare la domiciliu, au validat servicii medicale fără a fi necesară utilizarea cardului național de asigurări sociale de sănătate, au eliberat prescripții medicale pentru pacienții cu boli cronice cu schemă stabilă de tratament, fără a mai fi necesară o nouă reevaluare a medicului specialist, respectiv fără a mai fi necesară reînnoirea scrisorii medicale inițiale etc.
E la fel de adevărat că problemele financiare nu mai pot fi găsite ca o scuză pentru nemulțumirile pacienților în fața medicilor de familie, atât timp cât din vara anului trecut, medicii de familie au înregistrat venituri mai mari cu aproape 30%. Sunt, de asemenea, situații în care medicii de familie lucrează și în centre de permanență, de unde cumulează venituri suplimentare. Tot din iulie 2019 s-au înregistrat și alte modificări la nivelul asistenței medicale primare care au venit în sprijinul cabinetelor medicilor de familie: regularizarea sumelor contractate se realizează lunar, sumele neconsumate de unii furnizori de servicii medicale paraclinice pot fi redistribuite de casele de asigurari de sănătate și pentru toate bolile cronice, valabilitatea biletului de trimitere pentru investigații paraclinice este de până la 90 zile calendaristice etc.
Spre exemplificare, consultând deconturile efectuate către medicii de familie aflați sub contract cu CASMB înaintea pandemiei de coronavirus, în decembrie 2019, constatăm că de la bugetul de stat s-au plătit 17.345.603 lei (aici puteți consulta lista cu Deconturi Medicina de familie DECEMBRIE 2019). Așadar, mulți bani publici ajung la medicii de familie, iar datele arată că, în medie, un medic de familie primește lunar aproximativ 20.000 lei. Chiar și în aceste condiții, medicii de familie spun că după achitarea facturilor pentru utilități, personal, medicamente, chirie, redevențe sau credite – rămân bani foarte puțini.
Cert este că asistența medicală primară a primit în 2019 un buget de 2,62 mld lei, ceea ce reprezintă 6,7% din bugetul CNAS, sau 9,5% din bugetul de bunuri si servicii, iar de aici se plătesc și Centrele de permanență, iar restul reprezintă banii cabinetului, dar nu și nu banii medicului.
