Skip to content
Focus

Cum a ajuns ALDE un partid pe cale de dispariție. Tăriceanu, așteptat să tragă cortina

Călin Popescu Tăriceanu va fi nevoit curând să stingă lumina în partidul care până acum 1 an era la guvernare alături de social-democrați. ALDE a ajuns astăzi în situația în care nu mai are grup parlamentar nici la Camera Deputaților, după ce în toamna anului trecut a rămas fără grup parlamentar la Senat.

Deputatul Varujan Vosganian a anunțat miercuri, în plenul Camerei Deputaţilor, că cei 6 deputați cu care se mai putea lăuda ALDE, s-au alăturat grupului parlamentar al PSD, potrivit PSNews.ro

„Vă informez că următorii deputaţi ALDE, începând de astăzi, 3 iunie, se vor afilia grupului parlamentar al PSD”, a anunțat Vosganian.

Cei șase deputați ALDE sunt: Varujan Vosganian, Anton Anton, Constantin Avram, Steluţa Cătăniciu, Daniel Olteanu și Doru Oprişcan.

Partidul, pe ultimul loc în sondaje

Cel mai recent sondaj, realizat în mai de Biroul de Cercetări Sociale, poziționa ALDE pe ultimul loc în intenția de vot pentru alegerile parlamentare, cu 1,4%, semn că partidul are toate șansele să nu mai intre în Parlament în acest an. Ar fi pentru prima dată în istoria partidului când ar rămâne fără senatori și deputați.

Nici în ultimul sondaj IMAS realizat la sfârșitul lunii mai lucrurile nu stau prea roz pentru cei de la ALDE, partidul fiind cotat tot pe ultimul loc, cu 3,6% în intenția de vot pentru alegerile parlamentare.

Prima prăbușire a ALDE

Primul semn că ALDE a începuse să se scufunde a fost scorul rușinos obținut la alegerile europarlamentare din 2019, când partidul nu a reușit să obțină nici măcar cele 5 procente necesare pentru a intra în Parlamentul European.

Prăbușirea ALDE a început la acea vreme în tandem cu aliatul de atunci, PSD, amândouă partidele pierzând câte 8% în sondaje. Doar că pe social-democrați cele 8 procente, chiar dacă i-a afectat vizibil, nu i-a pus în situația de a-și juca supraviețuirea, în timp ce pentru ALDE, ele au însemnat automat punerea partidului pe lista „dispăruților”. Începând din acel moment membrii importanți au început să abandoneze epava și să fugă la alte partide.

DETALII AICI: Tăriceanu rămâne să stingă lumina la ALDE. Membrii importanți abandonează epava și fug la alte partide

Românii, chemați să-și aleagă noul Parlament

Următoarele alegeri legislative în România vor avea loc la sfârșitul anului 2020. Parlamentul României este bicameral, fiind format din Camera Deputaților cu 329 de membri și Senat cu 136 de membri. Mandatul este obținut pentru o durată de patru ani.

Cei 329 de membri ai Camerei Deputaților sunt aleși prin mai multe metode: 308 sunt aleși din 42 de circumscripții constituite din cele 41 de județe ale României și municipiul București, prin reprezentare proporțională, iar patru sunt aleși, tot prin reprezentare proporțională, dintr-o circumscripție reprezentând diaspora română. Partidele trebuie să treacă un prag electoral care se calculează în două moduri: fie prin raportarea procentului de 5% la totalul voturilor valabil exprimate la nivel național, fie prin calcularea procentului de 20% din voturile valabil exprimate în cel puțin patru circumscripții electorale.

Locuri suplimentare se adaugă pentru grupurile minoritare etnice care concurează în alegeri și trec un prag special (mai mic); în prezent, 17 minorități etnice sunt reprezentate în Parlament. Cei 136 de membri ai Senatului sunt aleși din 43 de circumscripții constituite din 41 de județe (un total de 121 de locuri), municipiul București (13 locuri) și diaspora română (două locuri).

Premierul Ludovic Orban a anunţat recent că alegerile parlamentare ar putea avea loc în 6 decembrie, iar cele locale, în toamna acestui an, pe 27 septembrie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.