O analiză a mandatului președintelui Klaus Iohannis a fost făcută de foștii consilieri prezidențiali Sebastian Lăzăroiu și Cristian Hrițuc. Aceștia au enumerat o serie de provocări, pe care le-a avut președintele, în comparație cu mandatul fostului președinte Traian Băsescu.
Acestea sunt:
- Ofensiva împotriva justiției și a serviciilor de informații
- Scăderea dramatică a credibilității externe a României
- Guvernarea prin proxy/surogate
- Tăierea prerogativelor prezidențiale
- Statul incompetent și iresponsabil
În fața acestor provocări, unele fără precedent, Iohannis a avut de ales între a juca rolul președintelui zgomotos, dar vulnerabil în fața majorității politice zdrobitoare, și rolul președintelui discret, care folosește pârghiile subterane ale statului, inclusiv negocierea cu actorii aflați în ofensivă. Dacă în 2015 a reușit, pe calea tratativelor subterane, să slăbească puterea majorității parlamentare (folosindu-se de Oprea și Dragnea împotriva șubrezitului Ponta), dacă în 2016 a reușit să numească un guvern tehnocrat fidel, cu mandat limitat, dar slab, supus amenințării de a fi demis de Parlament, începând cu 2017, Iohannis s-a aflat în fața unei majorități ostile, legitimată prin vot popular”, este una din observațiile celor doi consilieri prezidențiali.
- Evitarea amnistiei și grațierii
- Conservarea rolului de interlocutor valabil cu partenerii occidentali
- Destructurarea ”rețelei Dragnea”
- Revitalizarea societății civile și a acțiunii civice
- Evitarea suspendării
- Reintegrarea diasporei în corpul electoral
- Hărțuirea permanentă a majorității parlamentare și împiedicarea unor legi periculoase pentru justiție și societate
Ce n-a reușit Iohannis?
- N-a reușit să instaleze un guvern PNL
- N-a reușit să împiedice decizii ale CCR cu implicații în schimbarea arhitecturii statului
- N-a reușit să mențină DNA în forma activă
