Președintele României Klaus Iohannis participă joi, 20 februarie, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, unde se discută despre bugetul Uniunii Europene, 2020 – 2027, în condițiile în care plecarea Marii Britanii din blocul comunitar înseamnă o ”gaură” de 75 miliarde de euro, în următorii 7 ani.
Cu toate acestea țările din UE au planuri ambițioase cu acest buget: să continue cheltuielile pe dezvoltarea regiunilor, să sprijine cercetarea, inovația, pactul european Green Deal și să cooperarea între industria de apărare, potrivit unei analize Politico.
Cât de mare ar trebui să fie bugetul? Comisia a propus un procent de 1,1% din veniturile naționale brute ale țărilor UE, iar Parlamentul European cere un procentaj mai mare, de 1,3%. Însă Austria, Danemarca, Olanda și Suedia susțin că procentul este prea mare și militează doar pentru 1%. Pentru a complica şi mai mult lucrurile, contributorii neţi, preocupaţi de reformele judiciare din Polonia şi Ungaria, doresc să condiţioneze accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept.
Drept urmare se anunță negocieri dure și, cel mai probabil, destul de lungi.
Prioritățile de cheltuieli ale UE s-au schimbat și probabil că acesta va fi trendul. Fondurile alocate prioritar către agricultură nu vor mai fi atât de mari cum au fost până acum.
În schimb se propun cheltuieli mai mari pentru securitate, schimburi de studenți sub forma programului Erasmus, securizarea granițelor externe, digitalizare și protejarea mediului, pentru a preveni efectele schimbărilor climatice.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, că este hotărât să negocieze „la sânge” pentru ca România să obţină cât mai mulţi bani la fondurile pentru coeziune şi politica agricolă comună din bugetul multianual al Uniunii Europene.
