Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației Cseke Attila a declarat că în ședința de Guvern de miercuri, 27 ianuarie, a aprobat proiectul de act normativ care privește modificarea și completarea Codului administrativ printr-o ordonanță de urgență a Guvernului.
”Reglementăm de fapt… reglementăm în drept cea ce avem de fapt, pentru că de fapt în realitate avem de foarte mulți ani, indiferent de guvernare, avem în funcțiile de prefect și în funcțiile de subprefecți oameni politici. Şi terminăm cu această ipocrizie. E de notorietate că oameni politici, prin diverse concursuri organizate, prin proceduri organizate ajung în categoria funcționarilor publici pentru a exercita în mod temporar apoi această funcție de prefect sau de subprefect. Funcția de prefect, conform Constituției României, articolul 123, alineatul 2, este aceea de a a prezentat la nivel local Guvernul. Guvernul întotdeauna este un guvern politic, votat de o majoritate politică în Parlament, susținut de o majoritate politică, drept urmare inclusiv pe Constituția, pe reglementarea Constituției actuale, din punctul nostru de vedere, funcția de prefect trebuie să fie în mod clar funcție de demnitate publică. Prefecții, subprefecții sunt numiți de către forțele politice – în cazul nostru – coaliția aflată la guvernare, orice coaliție aflată la guvernare, numirile și revocările se fac prin hotărâri de guvern, care, la fel, sunt hotărâri ale unui Guvern votat, susținut politic. Nu există nicio persoană în ultimii 30 de ani, respectiv în ultimii 13-14 ani, de când există această categorie, această clasificare de înalt funcționar public, nu există nicio persoană în niciun județ al ţării care să fi exercitat două mandate întregi de prefect sub guvernări diferite, ceea ce arată extrem de clar că fiecare guvern şi-a dorit să aibă reprezentanții proprii, care să fie reprezentanți ai Guvernului respectiv la nivel local. Deci practic este vorba de o reaşezare în normalitate, în normalitatea constituțională despre care astăzi vorbim”, a declarat ministrul Dezvoltării.
Cseke Attila a mai explicat că funcțiile de prefect și de subprefect devin funcții de demnitate publică.
”De asemenea, ca și argument pentru această reglementare poate fi adusă pe lângă textul constituțional și Hotărârea de Guvern 525/2016 privind strategia de dezvoltare a funcției publice, care prevede foarte clar că funcția de prefect va deveni o funcție de demnitate publică, cu necesitatea de a absolvi un stagiu de pregătire pe partea profesională. De asemenea, în corespondența pe care ministerul de resort a avut-o cu Comisia Europeană de-a lungul timpului, instituțiile europene au cerut în mod expres ca România să delimiteze, să tragă o linie între ceea ce înseamnă funcție politică și ceea ce înseamnă partea de specialitate. Decizia îi aparține României și această chestiune a fost extrem de clară în această corespondență. Practic, prin această ordonanță de urgență, în a 30-a zi de la publicare și intrarea în vigoare a actului normativ, funcțiile de prefect și de subprefect devin funcții de demnitate publică. Se stabilesc condiții de ocupare a acestor funcții care privesc mai multe criterii. În principal, ele sunt legate de studii universitare și de necesitatea de absolvire a unor programe de formare specializată, care vor fi organizate de către Institutul Național de Administrație. Se introduce o derogare de maxim un an de zile pentru cei care nu au un asemenea stagiu, având în vedere că Institutul Național de Administrație funcționează din nou de anul trecut și, evident, nu au putut fi organizate nici asemenea stagii, dar acest stagiu va trebui sau acest program de formare va trebui finalizat de către cei care vor fi numiți în această poziție de prefect, subprefect în termen de un an de zile, cu o sancțiune clară prevăzută în ordonanța de urgență, în sensul în care încetează de drept mandatul lor, respectiv numirea lor în aceste funcții dacă aceste programe nu sunt absolvite”, a mai declarat ministrul Dezvoltării.
De asemenea, prin această ordonanţă de urgență se înființează funcția de secretar general al Prefecturii, care va fi o funcție de înalt funcționar public, care să asigure partea de specialitate, pentru care sunt necesare studii superioare juridice administrative și care va asigura continuitatea conducerii și realizarea legăturilor funcționale între structurile Instituției Prefectului.
”Foarte important: va sprijini prefectul în exercitarea controlului de legalitate a actelor administrative emise de autoritățile locale și va coordona acele structuri de specialitate din cadrul instituției care se ocupă de această verificare a actelor administrative și eventual propune prefectului exercitarea controlului de legalitate. Ce se va întâmpla, practic, prin această ordonanță de urgență? În a 30-a zi de la intrarea în vigoare a acestei ordonanțe de urgență, toți cei care sunt, care exercită cu caracter temporar funcția de prefect, respectiv de subprefect, li se va termina mandatul prin efectul legii, fiind vorba despre o modificare a statutului lor. Cei care ocupă aceste funcții, din datele noastre, sunt în total patru persoane şi care prin concurs au ocupat aceste funcţii de prefect, respectiv de subprefect şi au această calitate de înalt funcţionar public, conform legii, pe legea generală Codul Administrativ, le se vor aplica propuneri, respectiv decizii de mobilitate a înalților funcţionari publici. În categoria secretarilor generali, secretarilor generali adjuncţi şi din ministere, şi din autorităţi publice centrale, dar şi poziţia de secretar general al Prefecturii, respectiv de inspectori guvernamentali, această decizie a mobilităţii va fi luată. Cam acestea sunt principalele reglementări care sunt cuprinse în acest proiect de ordonanţă de urgenţă aprobat astăzi de guvern. Vă stau la dispoziţie dacă aveţi întrebări”, a mai explicat ministrul Dezvoltării.
Este important de știut că o dată cu modificarea statutului prefecţilor nu se va modifica şi venitul prefecților.
”Venitul, salariul prefecţilor, care este un argument în plus, deşi nu l-am adus astăzi aici, salariul prefectului şi subprefecţilor este stabilit, prin legea salarizării, pe categoria de demnitate publică. Deci, inclusiv în momentul în care legea a fost aprobată în parlament, la acel moment s-a avut în vedere această posibilitate de trecere în funcţie de demnitate publică. Dacă vă uitaţi pe legea salarizării, ei nu sunt astăzi salarizaţi ca şi în categoria de înalţi funcţionari publici, ci sunt în anexa la demnitate publică, care nu se schimbă, coeficientul rămâne acelaşi”, a mai explicat ministrul Dezvoltării.