Ludovic Orban este premierul desemnat de președintele Klaus Iohannis să formeze un nou guvern după demiterea Cabinetului Dăncilă prin moțiune de cenzură. Liderul PNL are 10 zile la dispoziție să-și aleagă o echipă de miniștri și să o propună Parlamentului.
Dacă Guvernul va trece de votul Legislativului și Ludovic Orban devine oficial prim-ministrul României, ne putem aștepta la o primă serie de măsuri, pe care de altfel președintele PNL le-a și anunțat, potrivit PSNews.ro
Astfel, printre prioritățile anunțate de Ludovic Orban mai figurează „restructurarea amplă a aparatului guvernamental, readucerea competenței și profesionalismului, digitalizarea administrației” dar și „respectarea tuturor rigorilor în ce privește statul de drept, a drepturilor și libertăților cetățenilor” și „readucerea instituțiilor statului în slujba cetățeanului și nu a politrucilor”.
„Prima măsură şi cea mai importantă măsură va fi refacerea capacităţilor administrative ale statului prin atragerea şi promovarea în interiorul acestor instituţii a oamenilor competenţi, pe baza profesionalismului, meritocraţiei, precum şi evaluarea obiectivă a activităţii fiecărui angajat din instituţiile publice. Un guvern mult mai suplu, 15, maximum 16 ministere, reducerea numărului de structuri birocratice, oficii, agenţii, autorităţi de toate felurile. Lucrurile sunt fundamentale, pentru că nicio politică publică nu poţi să o pui în practică dacă nu ai corpul funcţionarilor care să participe la implementarea ei”, a declarat Ludovic Orban
În opinia sa, elaborarea bugetului pe anul viitor va fi o reală provocare: „Problema e deficitul bugetar foarte mare provocat de politica bugetară a PSD (…) şi, normal, când ai deficit mare, ca să poţi să plăteşti cheltuielile eşti obligat să te împrumuţi. Vom încerca să reducem deficitul bugetar, în special prin măsuri de creştere economică, măsuri care să se bazeze pe motoarele sustenabile de creştere cum ar fi investiţiile publice, investiţii private, stimularea inovării, cercetării, stimularea transferului de know how în România, atragerea de investiţii care să ducă la formarea de noi locuri de muncă bine plătite, pentru că există într-adevăr potenţial de dezvoltare pentru România”.
Printre obiectivele liberalilor se vor număra creșterea dinamicii economice, atragerea de investiţii, reducerea disparităţilor de dezvoltare care există în anumite regiuni ale ţării și alocarea de resurse pentru creşterea calităţii serviciilor publice.
”Vom stimula creşterea salariilor în domeniul privat printr-o dinamică a creşterii investiţiilor, dar şi printr-o atitudine antreprenorială faţă de mediul de afaceri, pentru a încuraja investiţii private, fie a unor investitori autohtoni, fie investiţii străine. România se poate dezvolta pe bază de investiţii, de inovare, de cercetare, de creştere a competitivităţii, punerea întregului sistem public în slujba dezvoltării economice”, a mai afirmat Orban.
Ce se întâmplă dacă Guvernul pică la vot în Parlament
Pe de altă parte, în cazul în care Guvernul nu este validat în Parlament, preşedinţii celor două camere îl informează de îndată pe preşedintele României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcţia de prim-ministru.
Dacă Parlamentul respinge două propuneri de Guvern în termen de 60 de zile una de cealaltă, teoretic Legislativul poate fi dizolvat și organizate alegeri anticipate. Mai exact, potrivit articolului 89 din Constituţie, preşedintele „poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.
Dar Parlamentul nu poate fi dizolvat, nici după respingerea a două propuneri de Guvern, decât dacă preşedintele României solicită expres acest lucru, după întrunirea condiţiilor constituţionale. Mai mult, potrivit Constituției, Parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singură dată în cursul unui an şi nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României.
