Se conturează lista finală a candidaților Partidului Național Liberal (PNL) la alegerile parlamentare din iarnă. Surse politice au dezvăluit pentru PS News că parlamentari ca Victor Paul Dobre, Cezar Preda, Leon Dănăilă, Adriana Săftoiu, Orlando Nicoară, Cornel Popa, Gavrilă Ghinea şi Ovidiu Raeţchi nu vor mai prinde un un nou mandat în Parlament.
În schimb, vor prinde locuri eligibile Daniel Constantin şi Sorin Câmpeanu, care anul trecut au plecat din ProRomânia pentru a vota instalarea Guvernului Orban, dar și apropiați ai președintelui Ludovic Orban: Violeta Alexandru (ministrul Muncii), Monica Anisie (ministrul Educaţiei), Cristian Băcanu (secretar de stat în Ministerul Justiţiei), Sebastian Burduja (preşedintele PNL Sector 1), Ionel Dancă (şeful cancelariei premierului), potrivit PSNews.ro
Ce șanse are PSD să amâne alegerile
Curtea Constituțională a publicat, miercuri, motivarea deciziei prin care a stabilit că legea prin care Parlamentul stabilește data alegerilor legislative este constituțională. Potrivit motivării, alegerile pot fi amânate cu 3 luni, până în martie, dacă Parlamentul decide. De asemenea, CCR spune că odată intrată în vigoare legea (după promulgare), Hotărârea de Guvern prin care executivul stabilește data alegerilor pe 6 decembrie își încetează efectul.
CCR precizează că „alegerile parlamentare vor avea loc peste termen, aşadar, într-un termen de cel mult 3 luni de la expirarea mandatului de 4 ani al Camerelor”.
Judecătorii CCR au mai decis că în cazul prelungirii mandatului Parlamentului, „stabilirea datei alegerilor nu poate fi făcută de Guvern, ci doar de Parlament, or în actualul context epidemiologic riscul există așa că este normal ca data alegerilor să treacă în dreptul prerogativelor Parlamentului”. Mandatul actualului Parlament expiră pe 20 decembrie.
Procedural, legea declarată constituțională de CCR merge la președintele pentru promulgare. Șeful statului are la dispoziție 10 zile pentru a promulga legea sau pentru a cere Parlamentului reexaminarea. De asemenea, după reexaminare, președintele mai are la dispoziție alte 10 zile, după care este obligat să promulge legea, însă, după cum bine știm președintele vrea organizarea alegerilor.
Marcel Ciolacu a declarat joi că alegerile trebuie să fie amânate 3 luni prin lege organică, iar dacă ”în martie avem creştere a numărului de cazuri – nu este exclus cu acest Guvern – atunci are prerogativele constituţionale preşedintele să prelungească mandatul parlamentarilor.” Asta ar însemna ca președintele să declare stare de urgență, iar parlamentul să-și exercite atribuțiile cu drepturi depline, spre deosebire de cele trei luni anterioare când are prerogative restrânse.
Ciolacu i-a atras atenția lui Klaus Iohannis că nu poate să țină legea mai mult de o lună, după care Hotărârea de Guvern devine nulă. Lucrurile sunt însă ceva mai complicate.
Profesorul de drept constituțional, Ștefan Deaconu, explică pentru Europa Liberă că Parlamentul, chiar și dacă ar vrea să emită o lege prin care fixeze data alegerilor până în 20 decembrie, poate chiar 6 decembrie, nu mai are când. E imposbil, spune Deaconu
”Dacă legea aceasta, cea venită de la Curtea Constituțională, intră în vigoare, parlamentul trebuie să emită o lege prin care să fixeze data alegerilor cu minimum 60 de zile înainte de data alegerilor. Dacă s-ar dori organizarea alegerilor în interiorul actualului mandat, care expiră pe 20 decembrie, trebuie ca parlamentul să adopte o lege de stabilirea datei alegerilor până în 20 octombrie. Lege care ar trebui să se publice în Monitorul Oficial pe 18 octombrie, ca să intre în vigoare pe 20. Ceea ce e imposibil. Deci, rămân două scenarii posibile: alegerile au loc pe 6 decembrie, așa cum s-a stabilit, sau alegerile au loc la o dată după 20 decembrie”.
