Președintele României Klaus Iohannis a anunțat, după întâlnirea cu premierul României și miniștrii, inclusiv mehedințeanul Virgil Popescu, că au analizat modul în care se află stadiul pregătirii Planului Național de Redresare și Reziliență, prin care urmează să fie atrase fonduri europene.
”După cum știți, în urma unor negocieri foarte dificile, am obținut la reuniunea Consiliului European din luna iulie circa 80 de miliarde de euro, fonduri europene destinate României, pentru următorii 9 ani. O parte importantă dintre aceste fonduri, peste 30 de miliarde de euro, o vom folosi pentru a accelera revigorarea economică în perioada post-pandemie de COVID-19, în baza Planului Național de Relansare și Reziliență. Acest Plan va trebui aprobat de Comisia Europeană cel mai târziu până în luna aprilie a anului viitor și vor exista, bineînțeles, anumite condiționalități în utilizarea acestor fonduri. Este vorba, în principal, de asigurarea reformelor structurale, de digitalizare, de garantarea tranziției climatice. Toate acestea sunt necesare pentru a permite economiilor noastre să se dezvolte durabil, pe termen mediu și lung. Fondurile la care mă refer, pe lângă cele pe care le vom accesa prin bugetul multianual al Uniunii pentru perioada 2021-2027, reprezintă o oportunitate istorică pentru noi de a dezvolta România, de a construi autostrăzi, căi ferate, de a moderniza infrastructura energetică și de mediu, de a implementa programe de digitalizare în economie, în administrație. Sunt fonduri care vor permite investiții majore în educație și sănătate. Toate aceste proiecte vor avea consecințe benefice palpabile pentru români și vor contribui semnificativ la creșterea calității vieții fiecăruia dintre noi”, a declarat președintele.
Klaus Iohannis a precizat că au discutat și despre modalitățile concrete prin care România va putea accesa integral și utiliza cât mai eficient aceste fonduri.
”Am stabilit douăsprezece direcții prioritare, respectiv: sănătate, educație, digitalizare și securitate cibernetică, transport durabil, combaterea schimbărilor climatice, protecția mediului, energie, eficiență energetică, mobilitate urbană, mediu de afaceri și antreprenoriat, cercetare-inovare, precum și creșterea capacității de reziliență în condiții de criză în domeniul sanitar și alimentar. Aceste domenii sunt grupate pe trei piloni principali ai Planului Național de Redresare și Reziliență, și anume: I – Tranziția Verde și combaterea schimbărilor climatice; II – Serviciile Publice, dezvoltarea urbană și valorificarea patrimoniului și, nu în ultimul rând, III – Competitivitate economică și reziliență”, a mai precizat șeful statului.
Klaus Iohannis a spus că are încredere că Guvernul actual va reuși să obțină banii puși acum la dispoziție de Uniunea Europeană, pentru că se bazează pe fapte, nu pe opinii.
”Atragerea de fonduri europene este deja la un nivel mult mai bun decât în guvernările anterioare. Cifrele vorbesc de la sine. Sumele atrase de România din fonduri europene în ultimele 12 luni însumează 4,1 miliarde de euro, la care se adaugă și plățile directe în agricultură. Asta înseamnă că, într-un singur an, rata absorbției a crescut de la 32% la 46%. Vă dau ca exemple de proiecte realizate linia de metrou „Drumul Taberei – Eroilor” și conexiunea feroviară Gara de Nord – Aeroportul Otopeni. Tot în acest an, cu eforturi semnificative, au fost deblocate proiecte majore de transport precum Autostrada Sibiu – Pitești, Autostrada Transilvania, drumul expres Craiova – Pitești, ori Centura Bucureștiului. Și acestea sunt doar o parte dintre obiectivele majore de infrastructură a căror finanțare a fost deblocată. O altă zonă extrem de importantă, în care fondurile europene sunt vitale, este sănătatea. În acest an, au fost încheiate contractele de finanțare pentru spitalele regionale din Craiova, Iași și Cluj-Napoca și au fost inițiate procedurile legale pentru contractele de achiziție publică necesare realizării proiectului tehnic de execuție. Valoarea totală a acestor proiecte este de 1,6 miliarde de euro, iar capacitatea de spitalizare totală care se realizează este de peste 2.500 paturi. În fine, un ultim exemplu, în acest an a avut loc deschiderea unui apel de proiecte în valoare de 235 milioane de euro pentru înființarea și extinderea rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale. Criza epidemiologică actuală ne-a arătat că Uniunea Europeană în ansamblu, dar și noi, fiecare țară membră în parte, trebuie să ne adaptăm cât mai bine la procesul de schimbare pe care îl parcurgem, pentru a deveni cât mai competitivi și mai eficienți. De aceea, resursele financiare pe care le avem la dispoziție trebuie utilizate în mod inteligent, iar România tocmai asta își propune să facă”, a mai declarat președintele.
