Vremea concendiilor a trecut, deci nu mai aveți scuze ca să nu vă dedicați lecturii o parte din timp. Dacă nu știți ce carte să alegeți venim noi cu o propunere: romanele autoarei Isabel Allende.
Isabel Allende este o scriitoare chiliano-americană și nepoata fostului președinte chilian Salvador Allende. După ce nu a mai fost președinte, scriitoare s-a mutat în Venezuela și a lucrat ca jurnalistă, după care s-a apucat de scris romane.
Marea calitate a scriiturii lui Isabel Allende constă în faptul că te face să crezi că ești parte din poveste. Fie suferi alături de personajele principale, fie te surprinde umorul și luciditatea de care dă dovadă.
Mai mult chiar, în romanul Paula este menționată și România.
„Între timp, maică-mea, epuizată de munca de la ambasadă, pleacă la o clinică din România, unde celebra doctoriță Aslan făcea minuni cu pilulele ei geriatrice. A petrecut o lună într-o cameră monahală, vindecându-se de toate relele, reale sau imaginare, și retrăindu-și rănile trecutului. Camera de alături era ocupată de un venezuelean încântător, care a fost mișcat auzind-o plângând și a îndrăznit într-o zi să-i bată la ușă. Ce-ai pățit fato? Totul trece cu un pic de muzică și o dușca de rom, a adăugat după ce s-a prezentat. În săptămânile ce au urmat s-au instalat amândoi în șezlonguri sub cerul înnorat al Bucureștiului, în halatele lor reglementare și în papuci, și-și povesteau viața precum două bocitoare, fără pic de pudoare, căci presupuneau că n-aveau să se mai vadă nicicând…La sfârșitul curei, cand s-au întâlnit la poarta spitalului pentru a-și lua rămas bun, mama, în eleganta ei ținută de voiaj, cu ochii verzi limpeziți de lacrimi și întinerită de arta fenomenală a doctoriței Aslan, iar domnul din Venezuela…se numea Valentin Hernandez, era politician de vază în țara lui.”
Un alt roman semnat de Isabel Allende pe care îl recomandăm cu mare căldură este ”Țara mea inventată”, unde scriitoarea face un portret al țării mamă, cu obiectivitate și umor, trece cu ușurință de la un personaj la altul, fără să producă confuzie.
Unele citate te vor pune pe gânduri sau o să îți placă. Ce ne-a ”impresionat” pe noi:
„Femeile sunt precum păianjenii devoratori, dacă nu scapi de ele nu mai poti fi tu însuți și ajungi să trăiești doar ca să le faci pe plac. (…) Dragostea e muzica, sexul e doar instrumentul. (…)
