De data aceasta, am stat de vorbă cu Ramona Brad, directorul proiectului „Iniţiativa 2035 – Fără Tutun”, o entitate ce reunește peste 350 de organizații non-guvernamentale care militează pentru interzicerea totală a promovării produselor din tutun, în vederea prevenirii fumatului infantil.
Încă de la început, șefa proiectului a scos în evidență asemănarea dintre contextul actual și cel de acum câțiva ani, când au apărut pe piață țigările electronice: și acum, și atunci ne confruntam cu un vid în ceea ce privește studiile de profil și mai ales cadrul legislativ. În acest context, Ramona Brad a deplâns faptul că, în aceste condiții, nu este interzisă expunerea copiilor și a tinerilor la publicitatea vizând noile dispozitive de fumat, precum IQOS (de la Philip Morris International) și Glo (de la British American Tobacco).
„E o revenire la momentul în care au apărut pe piață țigările electronice. Și în acel moment, comunitatea de sănătate publică la nivel mondial nu fusese pregătită – în sensul de a avea studii aprofundate și validate pe produsele respective. Pe măsură ce a trecut timpul, evident că au început să apară studii pe cohorte populaționale din ce în ce mai mari, cu datele aferente.
E un moment similar și pe produsele noi din tutun. Este adevărat că, în momentul în care ne aflăm, datele din studii independente și validate au început să fie produse. De exemplu, există studiul unei universități din Elveția, care a arătat că aceste dispozitive eliberează și alte substanțe periculoase pentru sănătate (cancerigene), pe lângă cele cunoscute din fumatul tradițional. Acum, în acest moment, apar și alte studii: unele care arată impactul pe zona cardiovasculară. De pildă, un studiu care arată că funcția cardiacă scade cu 60%. Recent, a apărut studiul acela care a evidențiat emisia de formaldehide și cianură (la care s-au referit de curând și experții de la Institutul «Marius Nasta»)…
Deci încep să se producă date independente – și asta e extrem de important. Nefericirea este că ele vin în România pe un vid legislativ, care face ca posibilitatea lor de promovare în spațiul public să fie extrem de largă. În Statele Unite, de exemplu, ele nu sunt puse pe piață până când Food and Drug Administration (FDA) nu-și dă aprobarea – inclusiv pentru afirmațiile care se fac în legătură cu produsul. Recent, comitetul de experți al FDA-ului nu a confirmat niciuna dintre afirmații.
Așadar, în mod normal, un astfel de produs nu ar fi trebuit să fie pus pe piață în niciun stat din lume înainte de o evaluare atentă și aprofundată a experților din sănătate publică. Faptul că în România se poate, din păcate, înseamnă expunere zilnică a copiilor și tinerilor la mesajele publicitare – cu efectele pe care le știm foarte bine”, a declarat Ramona Brad pentru PSnews.ro.
Întrebată în legătură cu afecțiunile la care se expun fumătorii de IQOS și Glo, reprezentanta Inițiativei „2035 fără tutun” a pus accentul pe zona cardiovasculară și a dat de înțeles că există riscuri și pentru sănătatea pulmonară a consumatorilor, dar a reluat ideea că momentan ne confruntăm cu o precaritate a studiilor în această privință.
„Datele din studiile preliminare arată că riscul maxim pentru aceste produse este pe zona cardiovasculară. Din nou: acestea sunt date preliminare. Până vom avea date suplimentare, care să arate riscurile pe toate celelalte categorii de boli, e greu să ne pronunțăm. Dar faptul că încep să apară date legate de emisiile de substanțe cancerigene – cel puțin la nivel teoretic – în mod clar arată că vom avea afectare și pe zona pulmonară, așa cum a fost și la fumatul tradițional. Dar repet: nefiind produse vechi (cu istoric pe piață), e nevoie de timp ca să faci studii aprofundate. Doar că, din păcate, în zona de tutun nu putem să ne permitem să experimentăm. Ce face România în momentul ăsta cu noile produse este efectiv un experiment pe tineri și copii”, a afirmat Brad.
În ceea ce privește riscurile pe care le comportă fumatul pasiv, Ramona Brad a adus în discuție un studiu realizat de către Food and Drug Administration (autoritatea de sănătate din SUA), potrivit căruia nu putem infirma ipoteza nocivității.
„Răspunsul este combinat. Pe de o parte, nu există suficiente date independente care să ne permită să facem o afirmație clară în zona asta. Pe de altă parte, evaluarea pe care comitetul de experți de la Food and Drug Administration a făcut-o a concluzionat că nu există date care să permită vreo afirmație că aceste produse au vreun efect ne-nociv asupra celor expuși la fumatul pasiv. Deci, în clipa în care un comitet de experți evaluează un dosar de un milion de pagini (așa cum a pretins producătorul) și spune că nu se justifică acele afirmații, probabil că trebuie să ne punem cel puțin un semn de întrebare”, a explicat directorul proiectului „2035 fără tutun”.
Chestionată în ce măsură ar fi necesară înăsprirea legislației, Ramona Brad a replicat prompt: „Înăsprirea legislației este vitală în momentul ăsta!” și a denunțat „un experiment cinic” ce are loc în prezent în România „pe copii, pe tineri și pe categoria nefumătoare”.
„Înăsprirea legislației este vitală în momentul ăsta! Ce se întâmplă acum în România cu aceste noi produse este pur și simplu un experiment cinic pe copii, pe tineri și pe categoria nefumătoare, de fapt, pentru că am permis introducerea pe piață a unor produse care nu au fost suficient testate din punctul de vedere al efectelor pe care le au și suplimentar am permis încadrarea lor – din cauza unui vid legislativ – într-o categorie de produse pentru care se poate face promovare în orice spațiu”, a spus Brad.
În ultima parte a convorbirii, am întrebat-o pe Ramona Brad ce discuții au avut ONG-urile pe care le reprezintă cu diverși politicieni și care au fost răspunsurile concrete pe care le-au primit.
„Inițiativa «2035 fără tutun» a propus pe 21 martie – într-un document de poziție semnat de peste 350 de organizații non-guvernamentale și nu numai (incluzând rectorii și decanii universităților de medicină și farmacie, Colegiul Medicilor, Academia Română și multe alte instituții) – a înaintat către Parlamentul României o cerere de urgentare a unei inițiative legislative în acest sens – exact din motivele pe care le-am discutat anterior.
De la momentul lansării propunerii noastre și până acum, suntem încurajați de faptul că am primit solicitări pentru furnizarea de informații suplimentare. Furnizăm către Parlament date tehnice, studii, validări de studii, în așa fel încât ei să poată lua o decizia urgentă în acest caz, pentru că noi așa am denumit-o: o urgență de sănătate publică”, a conchis Brad.
